Actualitate

Președintele Eurogrup spulberă panica generată de criza economică mondială: Suntem departe de scenariul din 2010

Zona euro este bine plasată pentru a depăşi recenta volatilitate de pe piaţă, iar economia sa va creşte în acest an şi anul viitor, a declarat preşedintele Eurogrupului, negând că uniunea monetară se confruntă cu o criză asemănătoare celei care a lovit în urmă cu un deceniu, scrie FT. Paschal Donohoe, care este ministrul irlandez de finanţe, precum şi şeful grupului pan-eurozonei al miniştrilor de finanţe, a declarat că circumstanţele actuale sunt „complet diferite de tipul de mediu de criză în care ne aflam” atunci când blocul a fost cuprins de o spirală de vânzare a datoriilor suverane la începutul anilor 2010.

Donohoe a declarat că zona euro are acum o „arhitectură mai puternică” şi „fundamente mai profunde pentru moneda noastră comună”. De la ultima criză a datoriilor din regiune, UE şi-a consolidat reglementarea bancară prin crearea unui supraveghetor paneuropean şi a unei infrastructuri de combatere a crizelor prin intermediul unui mecanism comun de soluţionare a situaţiilor de faliment al creditorilor. Banca Centrală Europeană dispune de noi instrumente pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale, în timp ce legislatorii au creat un fond de redresare susţinut de datoria comună în timpul pandemiei de coronavirus.

„Suntem cu toţii încrezători în capacitatea noastră de a naviga prin schimbările care au loc”, a declarat el.

Inflaţia în creştere şi încrederea fragilizată, care rezultă în parte din întreruperile în aprovizionarea cu energie cauzate de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie, au stârnit temeri că zona euro se îndreaptă spre un declin puternic. Pe măsură ce BCE se alătură altor factori de decizie politică în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzilor, aceste temeri s-au intensificat. Randamentele obligaţiunilor italiene şi spaniole au atins săptămâna trecută cele mai ridicate niveluri din ultimii opt ani, pe fondul intensificării emoţiilor de pe piaţă.

Comentariile lui Donohoe au fost făcute în contextul în care preşedintele BCE, Christine Lagarde, se pregăteşte să se confrunte luni cu întrebări din partea deputaţilor europeni în Parlamentul European cu privire la mesajele sale recente şi contrastante.

Lagarde a fost dură cu privire la inflaţie după ce consiliul de guvernare al băncii centrale s-a reunit la Amsterdam pe 9 iunie, când a decis să pună capăt la opt ani de dobânzi negative şi achiziţii masive de obligaţiuni. Însă miercurea trecută, BCE a anunţat, în cadrul unei reuniuni de urgenţă, că accelerează lucrările la un nou „instrument antifragmentare” pentru a împiedica creşterea disproporţionată a costurilor de împrumut în ţările mai slabe, precum Italia.

Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a sugerat săptămâna trecută că BCE a reacţionat exagerat la vânzarea de pe pieţele de obligaţiuni. Lindner a susţinut că zona euro este „stabilă şi robustă” şi că nu este „nevoie de nicio îngrijorare” în legătură cu faptul că costurile de împrumut ale unor ţări cresc mai repede decât ale altora.

Deşi statele membre ar trebui să se angajeze să elaboreze planuri credibile de reducere a împrumuturilor publice şi de gestionare a presiunilor inflaţioniste – ritmul de creştere a preţurilor a depăşit 8% – Donohoe a insistat asupra faptului că o piaţă a muncii puternică indică o expansiune economică.

Donohoe a evidenţiat creşterea ocupării forţei de muncă, precum şi sprijinul acordat de programul NextGenerationEU al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, despre care a spus că va susţine expansiunea economică a regiunii chiar dacă aşteptările de creştere au fost reduse.

Angajările, a adăugat el, vor fi o „sursă foarte puternică de dinamică”, la fel ca şi punerea în aplicare a planurilor de redresare post-Covid 19.

Economia zonei euro ar urma să crească cu 2,8% în acest an şi cu 2,1% anul viitor, potrivit previziunilor BCE din această lună. Însă banca centrală a mai spus că un scenariu negativ, care implică întreruperea de către Rusia a tuturor livrărilor de energie către Europa, ar duce la o scădere a economiei blocului cu 1,7% anul viitor.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.