Peste 30 de localități din R. Moldova au semnat deja declarații simbolice de unire cu România. În acest fel, semnatarii își exprimă adeziunea la valorile naţionale şi democratice ale spaţiului cultural românesc. Chiar dacă documentul nu are putere juridică, unii aleși locali au fost supuși presiunilor din partea autorităților raionale, centrale sau chiar a conducerii partidelor din care fac parte. Despre ce i-a determinat să recurgă la acest gest și cum au reușit să-și convingă colegii i-am rugat să ne răspundă pe câțiva dintre primarii, care au optat pentru Unire.

Peste 100 de localități în 2018

Una dintre primele localități, care a semnat Declarația de Unire, a fost satul Puhoi din raionul Ialoveni. Cel care a venit cu documentul în fața consilierilor a fost primarul Petru Frunze, iar drept motiv a servit faptul că, în 2018, se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. El spune că toți consilierii locali au reacționat pozitiv și au semnat cu mândrie documentul, inclusiv un consilier socialist. „Cei care cunoaștem istoria, că românii sunt frații noștri, că vorbim aceeași limbă și avem tradiții și obiceiuri comune, suntem obligați să facem tot posibilul ca adevărul să ajungă și la ceilalți cetățeni. O mare parte dintre cei care se declară stataliști, de fapt, își doresc unirea cu Rusia. Ei sunt influențați de socialiști, deoarece este un bun prilej pentru a face campanie electorală”, afirmă Frunze.

Primarul ne asigură că mulți colegi de-ai săi din alte localități împărtășesc valorile românești și, în timpul apropiat, urmează să semneze declarațiile de unire. Un argument în acest sens este faptul că o bună parte dintre aceștia au beneficiat de ajutorul României și înțeleg foarte bine ce înseamnă o eventuală apropiere a celor două state românești. Petru Frunze speră că, până la sfârșitul anului 2018, Declarația de Unire va fi semnată de peste 100 de localități.

„Au încercat să mă spânzure…”

La rândul său, Alexandru David, primarul satului Floreni din raionul Anenii Noi spune că decizia de a semna declarația simbolică de unire cu România a fost luată rapid și calm. Potrivit lui, majoritatea cetățenilor R. Moldova s-au născut români și acesta este puținul pe care-l pot face pentru a manifesta respectul față de România. „Am așteptat acest moment de mult timp, dar n-am vrut ca inițiativa să pornească de la mine. Am avut o experiență neplăcută anterior. În anul 1996, am construit în sat o biserică supusă Mitropoliei Basarabiei și au încercat chiar să mă spânzure, mai pe scurt… să mă lichideze. Am trecut prin multe situații de cumpănă, pentru că am luptat pentru valorile românești. Această inițiativă, de a semna Declarația de Unire, doar m-a bucurat și am făcut-o cu plăcere. Consilierii, care simt românește, au fost de acord și o bună parte dintre consăteni la fel”, susține David.

Deși este reprezentat al Partidului Democrat, primarul de Floreni spune că acest lucru nu l-a împiedicat să-și expună public opțiunea sa politică. El recunoaște cu mândrie că este român și că are patru pașapoarte românești. Le păstrează chiar și pe cele vechi, dintre care primul datează din anul 1994. De atunci, precizează el, a luptat pentru limba română, alfabetul latin, tricolor și alte simboluri românești. „Indiferent dacă mă vor scoate din funcție sau nu, eu toată viața am luptat pentru dreptate și consider că acum nu este timpul să mă opresc”, menționează liderul local.
Alexandru David se arată nemulțumit că sute de mii de cetățeni ai R. Moldova dețin și cetățenia României, dar foarte puțini au curajul să semneze acest document simbolic. El este sigur că, dacă tot mai multe localității vor semna declarația, se va grăbi și procesul Marii Reuniri.

„Orișice lucru mare se face de multe ori printre dinți”

Pentru Pavel Codreanu, primarul satului Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, semnarea Declarației de Unire înseamnă o consecutivitate logică a tuturor acțiunilor înfăptuite cu scopul de a apropia cele două maluri românești, și nu doar simbolic – pe hârtie, dar și practic – într-un singur stat. Potrivit lui Codreanu, cu ajutorul României, multe localități din R. Moldova au reușit să obțină finanțări pentru a asigura oamenii cu niște condiții decente de viață. „Ideea de a semna declarația mi s-a părut că e un gest extrem de frumos din partea noastră. Cu toții așteptăm Unirea celor două state românești, pe care generația noastră a ratat-o deja o dată, iar acum avem șansa să reparăm acea greșeală. Datoria noastră e să punem umărul la acest proces de deșteptare națională”, susține primarul.

În viziunea sa, deși sunt simbolice, declarațiile de unire și-au atins scopul, pentru că acum toți vorbesc despre reîntregirea neamului, chiar dacă unii o văd drept singura soluție pentru R. Moldova, iar alții întrevăd în ea un pericol. Primarul se arată dezamăgit de faptul că inițiativa în cauză vine doar de la conducerea satelor, dar nu și de la autoritățile publice centrale. „Eu sunt membru al PD, iar opinia mea și a altor colegi din consiliul local nu coincide cu cea a conducerii partidului din care facem parte. Ei consideră că e prea devreme să venim cu asemenea acțiuni, dar orișice lucru mare, istoric, se face de multe ori printre dinți. M-a mirat receptivitatea tuturor colegilor consilieri, care au dat curs acestei inițiative fără multe discuții sau dezbateri”, povestește Pavel Codreanu. El adaugă că este convins că încă multe alte primării îi vor urma exemplul.

„Rusia trebuie să înțeleagă că avem cu cine să ne unim”

În raionul Călărași, trei localități au votat Declarația de Unire, printre care e și satul Meleșeni. Valeriu Zubcu, primarul acestei localități, afirmă că documentul a fost semnat la propunerea lui Oleg Chicu, unul dintre consilierii locali, care are un frate și o soră mai mare, născuți în regiunea Kurgansk, Siberia, unde le-au fost deportați părinții. Dintre toți consilierii prezenți la ședință, nu a votat pentru unire doar un fost comunist, care în prezent reprezintă PSRM. „Acest document, chiar dacă este simbolic, cred că înseamnă foarte mult pentru R. Moldova. În primul rând, este un semnal pentru cei care-și bat joc de această palmă de pământ. Rusia trebuie să înțeleagă că nu suntem singuri și că, în caz de necesitate, avem cu cine să ne unim. Atunci când cineva se amestecă în treburile unui stat atât de mic, suntem puși în gardă și trebuie să căutăm soluții. Una dintre acestea este unirea cu România, chiar dacă vrea sau nu cineva să recunoască faptul dat”, remarcă primarul. El își exprimă surprinderea că unii aleși locali, care au semnat Declarația de Unire, au fost supuși presiunilor din partea autorităților raionale sau centrale, chiar și în condițiile în care documentul nu are putere juridică.

Drept răspuns la declarațiile simbolice de unire cu România, socialiștii și președintele Igor Dodon au venit cu o contra-inițiativă, prin care și-au îndemnat susținătorii să semneze declarații pro-statalitate și anti-unire. Potrivit șefului statului, cetățenii se opun categoric oricăror declarații sau acțiuni unioniste, cu excepția câtorva aleși locali „rătăciți sau cumpărați cu bani”. Igor Dodon a mai scris pe pagina sa de Facebook că unionismul este „anticonstituțional și penal”, că declarațiile de unire sunt contrare Constituției și că persoanele, care le-au semnat, ar trebui trase la răspundere.

Până în prezent, Declarația de Unire cu România a fost semnată de peste 30 de localități: Parcova din r-nul Edineț, Răzeni, Ulmu, Bardar, Ruseștii Noi, Puhoi și Văsieni din r-nul Ialoveni, Feștelița din r-nul Ștefan-Vodă, Opaci din r-nul Căușeni, Gotești din r-nul Cantemir, Săseni, Meleșeni și Nișcani din r-nul Călărași, Sărătenii Vechi, Târșiței și Ordășei din r-nul Telenești, Boghiceni din r-nul Hâncești, Codreanca din r-nul Strășeni, Floreni din r-nul Anenii Noi, Măgurele din r-nul Ungheni, Cucoara din r-nul Cahul, Băcioi, Grătiești din mun. Chișinău și altele. Numărul semnatarilor crește de la o zi la alta.

Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, la 27 martie 1918. Bucovina s-a alipit Țării la 28 noiembrie 1918, iar Transilvania – la 1 decembrie 1918.