Etapa amalgamării voluntare a localităților din Republica Moldova s-a încheiat cu o rată de succes de 63%, iar autoritățile au început procedurile pentru comasarea obligatorie a 254 de primării. Reforma administrativ-teritorială ar urma să reducă numărul primăriilor de aproximativ trei ori, de la 892 la 292, până la alegerile locale din 2027.
O hartă realizată de jurnaliștii de la Europalibera.org arată că rezultatele etapei voluntare diferă semnificativ de la un raion la altul. În timp ce în unele regiuni aproape toate primăriile mici au acceptat comasarea, în altele procesul a avansat foarte puțin.
Unul dintre cele mai evidente exemple este raionul Ungheni, unde aproape toate localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori s-au amalgamat. Singura excepție este satul Măcărești, care nu a avut nevoie să se unească cu alte localități, întrucât populația sa depășește deja pragul stabilit.
Situația este diferită în raioanele Șoldănești și Criuleni, unde mai multe primării mici au rămas în afara procesului voluntar și ar urma să fie vizate de etapa obligatorie.
În UTA Găgăuzia, amalgamarea nu a început. Niciuna dintre cele 26 de localități nu a fost comasată, situație pusă pe seama faptului că Adunarea Populară nu dispune de mandat deplin și, prin urmare, nu poate aviza deciziile necesare. Guvernul consideră acest blocaj unul temporar și susține că procesul va putea continua după alegerile din autonomie, programate pentru 15 noiembrie.
Reforma a început în 2024 și ar trebui finalizată înaintea alegerilor locale generale, așteptate în toamna anului 2027. La finalul procesului, numărul primăriilor ar urma să scadă de la 892 la 292.
Pentru etapa obligatorie, autoritățile analizează trei variante: formarea unor clustere noi, alipirea primăriilor rămase la structurile create deja prin amalgamare voluntară sau menținerea ca unități autonome a localităților care depășesc pragul de 3.000 de locuitori.
Primăriile care au ales să se unească voluntar vor beneficia de stimulente financiare din partea statului. În total, pentru acestea sunt prevăzute 4,5 miliarde de lei, inclusiv bani pentru pregătirea procesului, dezvoltarea infrastructurii și perioada de după amalgamare. Pentru infrastructură este prevăzut un sprijin de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor.
Cel mai mare cluster format în etapa voluntară, încheiată la 31 august, este cel din jurul municipiului Ungheni, care însumează aproximativ 42.300 de locuitori.
În raioanele Leova și Basarabeasca a rămas câte o singură primărie cu mai puțin de 3.000 de locuitori care nu s-a amalgamat.
În cazul satului Borogani din raionul Leova, care numără 2.733 de locuitori, autoritățile locale invocă dificultăți de ordin practic. Cea mai apropiată localitate cu care s-ar putea uni este orașul Iargara, aflat la aproximativ zece kilometri, iar drumurile de acces ar fi într-o stare precară.
O situație aparte este în satul Sturzovca din raionul Glodeni. Localității i-au lipsit doar doi locuitori pentru a atinge pragul de 3.000 de persoane care i-ar fi permis să-și păstreze propria primărie.
Fostul secretar general adjunct al Guvernului Adrian Ermurachi, în prezent co-director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, susține că localitățile care nu au acceptat amalgamarea voluntară din cauza neînțelegerilor din consiliile locale sau a opoziției politice s-ar putea confrunta cu dificultăți în etapa obligatorie.
Potrivit expertului, și comunitățile care au acceptat deja să se unească voluntar ar putea privi cu reticență eventuala alipire din oficiu a altor localități.
Totodată, Ermurachi atenționează că succesul numeric al amalgamării voluntare nu garantează automat și eficiența reformei. Efectele acesteia urmează să fie evaluate în funcție de modul în care noile structuri administrative vor funcționa și de beneficiile pe care le vor resimți locuitorii.
