Primul Congres al diasporei în limba română

Ieri, eroii scenei politice de la Chişinău au devenit cei circa 120 de delegaţi reveniţi acasă din 31 de ţări unde locuiesc în prezent. Cu toţii erau însetaţi de vorba românească. Alina Dudco, preşedinta Asociaţiei Imigranţilor din Est „Kalina”, din oraşul Porto, Portugalia, a cerut ajutor de la autorităţile moldoveneşti pentru asigurarea cu manuale a copiilor emigranţilor care nu cunosc limba maternă. „Comunitatea moldovenilor din Portugalia este numeroasă. Fiind departe de casă, organizăm evenimente culturale şi competiţii sportive ca să nu ne uităm tradiţiile. În zilele de odihnă adunăm copiii în şcoli duminicale, unde le este predată limba română. Precum e firesc, am născut copii şi acolo, dar care, din păcate, nu pot să se înţeleagă cu fraţii rămaşi acasă şi cu buneii, fiindcă nu cunosc limba română. Ne adresăm Ministerului Educaţiei ca să elaboreze materiale didactice şi pentru copiii de peste hotare”, a spus Alina Dudco.

Şi Vitalie Ciobanu, preşedintele Asociaţiei „Dacia”, Roma, Italia, a vorbit despre problemele cu care se confruntă moldovenii noştri aflaţi peste hotare. „În cei doi ani trecuţi de la ultimul congres, în R. Moldova au intervenit schimbări în sens pozitiv care se datorează Alianţei pentru Integrare Europeană. Suntem conştienţi de faptul cât de mult contează implicarea noastră în viaţa politică şi culturală a R. Moldova. În acelaşi timp, dedicăm timp şi pentru a contribui la creşterea valorilor italiene. Totuşi, am vrea să simţim grija ce ne-o poartă statul nostru nu doar în campaniile electorale”, a menţionat Vitalie Ciobanu, care a avansat mai multe propuneri pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre conducerea R. Moldova şi emigranţii moldoveni. Preşedintele Asociaţiei „Dacia” a menţionat că ar fi bine ca în cadrul Ministerului de Externe să fie creat un departament care să se ocupe doar de problemele emigranţilor, să fie susţinută presa românească din Occident etc.

Premierul Vlad Filat a anunţat asistenţa că despre formarea unui astfel de departament deja se discută şi că neapărat el va fi creat în cadrul viitorului guvern. Premierul le-a vorbit celor prezenţi despre acordurile încheiate cu ţările europene pentru a le face viaţa moldovenilor cât mai uşoară. În acelaşi timp, Vlad Filat a spus că doreşte să asigure condiţii favorabile pentru ca moldovenii să revină acasă, să-şi poată iniţia afaceri, să le fie create aici locuri de muncă.

Adresându-se delegaţilor la congres, preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a regretat următoarele: „În anii ’90 nu m-am gândit că va veni ziua în care, în loc să construim o viaţă liberă, decentă la noi acasă, o să pornim pe drumuri, în căutarea unei vieţi mai bune”. Ghimpu le-a mulţumit conaţionalilor pentru curajul de care au dat dovadă şi a întrebat retoric: „Sunteţi cetăţenii care aţi deschis portiţa spre civilizaţie, aţi fost cu mulţi paşi înaintea celor de la putere – ce am fi făcut noi fără suportul financiar din partea dvs.?”.
Delegaţii la congres reprezentă o valoare deosebită, majoritatea lor fiind lideri ai asociaţiilor diasporei, oameni de ştiinţă, artişti bine cunoscuţi în ţările-gazdă. Lucrările congresului se vor încheia la 14 octombrie.