Procuror român: În R. Moldova în domeniul anticorupție există anumite carențe care pot duce la efecte dezastruoase

Procurorul român, Mariana Alexandru, cu experiență DNA, acreditat de Uniunea Europeană pentru a consilia Procuratura şi Centrul Naţional Anticorupţie din Moldova, a făcut primele concluzii și le-a prezentat la cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale Anticorupție.

În urma analizei, Mariana Alexandru a constatat diferențe fundamentale de sistem în cadrul CNA, PA, dar și sistemul judecătoresc.

”Am constatat o diferență fundamentală de sistem, în fața instanței de judecată în special. În RM am fost suprinsă să constat că dosarele PA sunt fixate printr-un act departamental, un ordin al Procurorului General, un act inferior care poate fi oricând modificat. Însă procurorul poate să-și schimbe părerea peste noapte. Vă imaginați ce consecințe negative poate genera un cadru legislativ realizat în această manieră?!”.

Potrivit procurorului, interimatul funcţiei de Procuror Anticorupţie impune o problemă de siguranţă, iar gradul de salarizare este unul foarte mic.

”La PA conducerea se realizează la nivel de interimat, nu este nicio siguranță, apoi gradul de salarizare este unul mic, deloc atractiv. În România, procurorii anticorupție au fost plasați în subordinea Parchetului (n.r. Procuraturii Generale). Analizând proiectul de lege privind Procuratura, nu am putut să nu constat progrese semnificative. În primul rând, vor activa ofițeri de urmărire penală în cadrul PA, ăsta a fost ingredientul principal ca DNA să devină ceea ce este astăzi. Negativ este că salarizarea va rămâne să se realizeze din bugetele instituțiilor la care sunt detașați. Ceea ce este o pârghie de dependență teribilă, iar consecințele vor fi dezastruoase”.

O altă problemă, în opinia expertului DNA, este faptul că Procurorul General dă indicații anchetatorului, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra rezultatelor examinării dosarelor.

”Mi s-a părut o problemă care iar va genera efecte negative, și anume dreptul procurorului ierahic superior pe caz de a da indicații anchetatorului. Procurorul de caz trebuie să aibă libertatea profesională înțeleasă din start”.

Un alt aspect care îngreunează munca din cadrul Procuraturii Anticorupție este faptul că procurorii își dactilografiază singuri sistemul, pe când DNA-ul are o subdiviziune specializată în acest sens.

”Nu există o diviziune a activității, adică sunt procurori de anchetă care își desfășoară doar activitatea de urmărire penală, apoi transmite dosarul în instanța de judecată, care este preluat de alt procuror”.

Mariana Alexandru a dezvăluit ”ingredientul” de succes al DNA-ului din România:

”De puțină vreme, lupta anticorupție în România se desfășoară la un alt nivel. DNA colaborează cu Serviciul Român de Informații. Toate serviciile de informații au la îndemână un instrument, care se desfășoară în afara unui proces penal, dar toate cele acumulate ajung ca sunt probe în dosarul procurorului”.

Procurorul mai spune că partea pozitivă este faptul că CNA și PA sunt instituții interindependente, care se pot sesiza foarte rapid.

”PA și CNA au fost concepute de legiuitor să conlucreze într-o stare de interindependență, și-au pus în comun toate probabilitățile, se pot sesiza foarte rapid. Plus, CNA are bază materială și subdiviziuni pe care DNA nu le are. De exemplu, CNA are izolator, iar pentru DNA ăsta este un vis”.

Realitatea.md amintește că procurorul Mariana Alexandru, cu o vastă experiență în cadrul DNA, a ajuns la Chișinău în luna septembrie, pentru a examina modul în care instituţiile de stat luptă cu fenomenul corupţiei.

sursa: realitatea.md