Deşi pădurile Moldovei sunt date în arendă la prețuri derizorii și în ele cresc o mulțime de palate, construite ilegal, instituțiile noastre de drept nu găsesc în această privinţă componenţe de infracţiune. Până şi renumitul dosar Popușoi, în care fostul șef al „Moldsilva” era acuzat că a prejudiciat bugetul de stat în proporții deosebit de mari, după ce a dat în arendă 700 ha de pădure unei firme controlate de Voronin, a fost clasat. Recent, doi pădurari au tăiat în stânga şi în dreapta în codrii Orheiului, pricinuind statului pagube de 100 mii de lei, dar nici de data aceasta procuratura nu a găsit dovezi pentru a-i trage la răspundere. Cu toate acestea, pe 6 iulie 2015, Judecătoria Buiucani l-a condamnat pe fostul director general al „Moldsilva”, Gheorghe Vdovîi, la șase ani de închisoare cu executare din simplul motiv că a încercat să ofere locuri de trai angajaţilor săi fără domiciliu…
Gheorghe Vdovîi, o persoană cu o vastă experiență în silvicultură, a fost numit pentru a doua oară director general al „Moldsilva” în anul 2009, după căderea guvernării comuniste. El a condus agenția și în anii 1994-1998, şi a rămas cunoscut printre colegii săi din toate timpurile ca unul dintre cei mai corecți șefi ai acestei instituţii. „Îl cunosc de peste 30 de ani şi dintre toți directorii generali, Vdovîi a fost unul din cei mai perfecți și mai modești. Dacă el a meritat să fie condamnat, atunci mulţi dintre cei care au lucrat înainte și după el, cred n-ar mai trebui să iasă din pușcărie”, consideră Tudor Botnaru, ex-prim-vicedirector general al „Moldsilva”.
„Despre finanţare nici nu era vorba…”
După ce Vdovîi a preluat conducerea „Moldsilva”, în locul comunistului Anatolie Popuşoi, o mulţime de angajaţi ai agenţiei îi cereau ajutorul pentru a obţine locuinţe de serviciu. Majoritatea solicitanţilor erau tineri specialişti de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care locuiesc în chirie. „Amenajarea pădurilor este un lucru specific, pentru care trebuie o pregătire de ani de zile. Dacă nu le oferim acestor oameni condiții normale de muncă, riscăm să-i pierdem”, susţine Anatol Ciobanu, președintele sindicatului „Silndsilva”. Şi Dumitru Galupa, directorul Insitutului, confirmă că peste 50 din cei circa 80 de angajați ai săi nu au unde locui.
Astfel, pe 10 noiembrie 2010, Gheorghe Vdovîi a semnat un ordin cu privire la alocarea a 7,83 ha din trupul de pădure „Aeroport” pentru construcția „caselor individuale ale angajaților ICAS, Întreprinderii pentru Silvicultură Chișinău, aparatului central al „Moldsilva” și Comitetului executiv al federației „Sinsilva”. Fostul director susţine că pe acest teren urma să fie construit un orășel silvic cu locuinţe de serviciu şi un stadion pentru competiţiile organizate de agenţie. „Ordinul pe care l-am semnat inclusiv pentru a potoli spiritele angajaţilor prevedea doar o etapă de pregătire. Deoarece Codul Silvic nu stipulează schimbarea destinației terenurilor pentru construcții de acest fel, am dat indicații să fie obținute certificatul de urbanism, avizul de construcție și alte documente. Despre finanțare nici nu era vorba, căci nu aveam sursele necesare”, afirmă Vdovîi.
CNA a propus clasarea dosarului
La alegerile din toamna lui 2010, Alianţa „Moldova Noastră”, reprezentată de Vdovîi, nu a mai ajuns în Parlament și șefia „Moldsilva” a revenit altui partid. Astfel, despre ordinul său s-a uitat până la finele lui 2011, când ICAS a achitat unei firme 120 de mii de lei pentru lucrări topografice, care urma să stabilească dacă sectorul ales pentru construcții și nu este supus alunecărilor de teren. Dumitru Galupa spune că aceşti bani au fost alocați cu acordul nemijlocit al noului director al agenției, Ion Lupu.
Ulterior, pentru a acoperi cheltuielile respective, „Moldsilva” a transferat aceeași sumă Institutului. Însă problemele au început după ce Curtea de Conturi a constatat prejudicii de 120 de mii de lei aduse statului, ca urmare a ordinului lui Vdovîi. Raportul Curţii a fost expediat procurorilor și, la 18 februarie 2014, procuratura Chișinău a intentat o cauză penală pe acest caz. Mai târziu, CNA a propus clasarea dosarului din lipsa componenței de infracțiune, deoarece ordinul nu prevedea unele transferuri băneşti, iar cei 120 de mii lei fuseseră cheltuiţi cu acceptul noii conduceri „Moldsilva”, peste jumătate de an după demisia lui Vdovîi. Însă Procuratura Anticorupție a continuat urmărirea penală şi l-a învinuit pe inculpat inclusiv de transferul acestor bani…
Procurorul îl apără pe Lupu, iar acesta fuge de jurnalişti
Până în prezent, de pe terenul respectiv nu a fost tăiat niciun arbore și nu a fost efectuată nicio construcție. De asemenea, nimeni dintre cei patru directori care au condus „Moldsilva” după Vdovîi nu a anulat ordinul, care este în vigoare şi astăzi. Cu toate acestea, acuzatorul de stat Mihai Ivanov l-a acuzat pe Vdovîi şi de faptul că, prin termenul de „case individuale”, folosit în ordin, acesta ar fi subînţeles și o eventuală privatizare a acestor imobile. De aceea, consideră procurorul, „Moldsilva” urma să solicite Guvernului să schimbe destinația terenului, deoarece „terenurile din fondul forestier sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile”. Mai mult, deși toți angajații „Moldsilva” ne asigură că ICAS nu putea să achite lucrările topografice fără acordul directorului agenţiei, Ion Lupu, procurorul Ivanov spune că Dumitru Galupa a acționat cu de la sine putere, fără să ceară permisiunea şefului său.
Nu este clar pe ce își întemeiază procurorul afirmațiile, pentru că Lupu nici nu a fost audiat în instanța de judecată. „Ce avea să ne spună Lupu? Eu, ca acuzator de stat, am considerat că pentru mine el nu prezintă interes”, a adăugat Ivanov. La rândul său, Lupu a refuzat să ne răspundă la întrebări. „Eu cu ziarele nu vorbesc”, ne-a tăiat-o el scurt şi a închis telefonul.
„N-am supărat pe nimeni, ca să-mi facă atâta rău”
Pe 6 iulie, magistrata Victoria Hadârcă de la Judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Gheorghe Vdovîi la șase ani de închisoare. Instanța i-a demonstrat vinovăţia prin declarațiile martorilor, dintre care toate, fără excepție, sunt în favoarea învinuitului. Mai mult, fără nicio legătură cu acuzaţiile aduse inculpatului, judecătoarea l-a învinuit şi de folosirea unui limbaj violent, acte de violenţă psihică sau fizică… Dar şi mai ciudat este faptul că instanța nu a anulat ordinul emis de Vdovîi și nici procurorul nu a cerut acest lucru…
Această sentinţă nu-şi găseşte nicio explicaţie în opinia condamnatului. „N-am supărat pe nimeni, ca să-mi facă atâta rău. N-am nici pretenții politice. Poate că n-am organizat vânători pentru cineva, dar nu cred… Habar n-am de ce s-au legat de mine şi mă gândesc că la mijloc e vreo banalitate. Poate că tinerii noştri procurori, prin necunoaşterea limbii române, au confundat sensul unor cuvinte din ordin. Dl Ivanov a copiat orbeşte tot ce a scris Curtea de Conturi și, probabil, dna judecătoare nu a intrat în esenţă. Mă bagă la puşcărie pentru că am adus prejudicii, dar nu mi-am văzut nici victima. Poate că au așteptat să mă închin undeva, dar de ce? Am avut doar intenţia de a acorda tinerilor specialiști locuințe de serviciu, care ar fi rămas în proprietatea statului”, susţine Vdovîi.
Avocatul condamnatului, Ion Vicol, care a lucrat 23 de ani în procuratură, este de părere că procurorul s-a grăbit să-l pună sub învinuire pe clientul său, iar judecătorul – să-l recunoască vinovat. Potrivit lui Vicol, înainte de a înainta o învinuire pentru un ordin ilegal, procurorul ar fi trebuit să anuleze acest act în modul prevăzut de Legea cu privire la contenciosul administrativ. „Dar cea mai mare prostie procesuală este că acuzația se bazează pe o presupunere, precum că poate vreodată, dacă pe terenul ăsta s-ar fi ridicat vreo construcţie, cineva ar fi putut să o privatizeze. Aşa ceva ar putea să-i pară unui politician, dar noi vorbim despre jurisprudență, care este limitativă”, a adăugat avocatul.
„Totul e un fals justiţiar, iar ordinul este benefic”
Şi directorul ICAS, Dumitru Galupa, consideră că Vdovîi a fost condamnat în rezultatul unei greșeli a instituțiilor de drept. „Dl Vdovîi nu a depăşit nici legislaţia silvică, nici cea funciară. El nu a schimbat categoria de destinaţie a terenului, care oricum rămâne în fondul forestier şi nu poate fi privatizat, transmis, vândut. Însă procurorii cred că au confundat schimbul destinaţiei, care presupune scoaterea terenului din fondul forestier, cu schimbul categoriei”, spune Galupa.
La rândul său, Tudor Botnaru, fostul prim-vicedirector al „Moldsilva”, admite că am putea fi martorii unui act de răzbunare din partea unor persoane, pe care Vdovîi le-a demis de la agenţie. „Deși întreaga ramură înțelege că el a avut intenții foarte bune, s-au găsit şi binevoitori, care au încercat să-i atribuie unele păcate. Dar dacă vrem un stat de drept, nu trebuie să recurgem la metode atât de mizerabile…”, susține Botnaru.
O părere similară are şi actualul director al „Moldsilva”, Iurie Apostolache. „Am impresia că totul e un fals justițiar, o minciună. Noi am format şi un grup de lucru, care a verificat situaţia la fața locului și a constatat că nu a fost extras niciun metru din fondul forestier de pe sectorul în cauză. Astfel, dl Vdovîi nu poate fi condamnat pentru că a pus o semnătură pe un document, care nu a avut niciun impact. În rest, consider că ordinul este benefic, pentru că urmăreşte o idee nobilă. Am prezentat rezultatele controlului nostru şi în judecată, însă au fost trecute cu vederea. Regret că avem cazuri în care într-adevăr se construiesc ilegal case și bazine acvatice în păduri, dar procurorii nu fac nimic. Dar aici nu s-a produs nimic şi ei intentează dosar penal”, a menționat Apostolache.
„E prea de tot…”
Întrebat cum apreciază condamnarea lui Gheorghe Vdovîi, Serafim Urechean, președintele Curții de Conturi și fostul președinte al AMN, ne-a spus că nu el a efectuat controlul la „Moldsilva” şi nu cunoaşte detalii. Totuşi, Urechean a punctat: „Înțeleg că în țara asta e doar dezordine, dar asta e prea de tot…”.
Gheorghe Vdovîi se află deocamdată în libertate. El va fi arestat doar în cazul în care şi Curtea de Apel va lăsa în vigoare decizia judecătoarei Victoria Hadârcă.
P.S. TIMPUL va reveni la acest subiect, pentru a demonstra mulțimea de fărădelegi săvârşite de așa-zisa MAFIE A PĂDURILOR, în faţa căreia procurorii închid deseori ochii şi se prefac că nu pot găsi componențe de infracțiune.
