Abuz în serviciu – astfel apreciază experţii în drept decizia procurorului general Valeriu Zubco de a trimite în judecată un dosar penal contra locţiitorului comandantului Regimentului „Scut”, Vasile Olaru, în care poliţistul era învinuit că ar fi maltratat un tânăr la 7 aprilie 2009. După ce, în cadrul urmăririi penale, n-a fost depistată nicio probă contra poliţistului şi judecata l-a achitat, Olaru a solicitat, ieri, preşedintelui Marian Lupu tragerea la răspundere penală a lui Valeriu Zubco. E încă un caz, depistat de TIMPUL, în care se încearcă pedepsirea unor „ţapi ispăşitori” pentru măcelul poliţiei din acele zile. De ce se întâmplă aşa, ne putem da seama, analizând unele detalii neobservate din activitatea Procuraturii Generale.

La 7 aprilie 2009, îşi aminteşte Vasile Olaru, în jurul orei 12.00, se afla în faţa Preşedinţiei, când a observat că un tânăr, aflat în spatele cordonului de poliţişti, l-a atacat pe unul dintre aceştia, Eduard Costiuc, strângându-l de gât. Pentru a-l salva pe Costiuc, care putea fi strangulat, Olaru l-a tras pe tânăr puternic pe păr. În consecinţă, cei doi au căzut, poliţistul reuşind să se elibereze din strânsoare. Olaru precizează că i-a permis tânărului să plece, dar ulterior l-a văzut în mulţime, aruncând cu pietre în clădire. O piatră i-a spart capul poliţistului (foto). Costiuc îi confirmă mărturiile, adăugând că, pe neaşteptate, a fost strâns de gât de un protestatar şi că a reuşit să scape nevătămat graţie intervenţiei lui Olaru. La rândul său, tânărul, pe nume Dumitru Mozan, susţine că protesta paşnic în faţa Preşedinţiei, când vreo şase poliţişti l-au atacat, trăgându-l tare de păr… Secvenţele video în care e surprins momentul arată că Mozan într-adevăr aplica forţa faţă de un poliţist.

Croitor: „De unde aveţi aşa date?”

Olaru a fost imediat internat la spital cu multiple răni şi comoţie cerebrală. Şi Mozan s-a adresat la medici peste câteva zile, suportând o intervenţie chirurgicală. Totuşi, raportul său de expertiză medico-legală, prezentat în instanţă, datează cu 24 mai 2010 şi indică vătămări corporale uşoare… În vara lui 2009 şi apoi în 2010, tânărul a depus câte o plângere la Procuratura militară care, de fiece dată, a emis ordonanţe de refuz în începerea urmăririi penale, din lipsă de probe. În cele din urmă, la indicaţiile viceprocurorului general Andrei Pântea, urmărirea penală a fost pornită, dar aceasta a stabilit nevinovăţia poliţistului. Bomba a explodat la 26 mai 2010, în cadrul şedinţei operative pe lângă procurorul general. Acestuia i s-a raportat că acţiunile poliţistului au fost legale şi că nu există probe concludente precum că Olaru ar fi comis exces de putere. La care Valeriu Zubco a dat indicaţii de a-l pune pe poliţist sub învinuire şi a deferi cauza în judecată, în termeni restrânşi.

Foto: Proces verbal

Prima semnătură în procesul-verbal al acestei şedinţe (foto) aparţine lui Sergiu Croitor, pe atunci procuror al mun. Chişinău. Când vorbeam cu el, Croitor nu ştia că dispunem de procesul-verbal, de aceea, a infirmat totul: „De unde aveţi aşa date, că a fost iniţiativa procurorului general? Nu-i corect. Cauza a fost deferită instanţei în baza probelor stabilite de organul de urmărire penală. Procurorul general a acţionat în limitele atribuţiilor legale”.

Dosarul ajungând în instanţă, Dumitru Mozan a solicitat de la Vasile Olaru compensarea prejudiciilor în sumă de 170 mii lei. Însă lipsa totală de probe a schimbat, pe parcursul procesului, până şi poziţia procurorului Mihai Stăvilă, care a declarat instanţei că acţiunile lui Olaru au fost conforme legislaţiei. Întrebat de noi de ce şi-a schimbat depoziţiile, Stăvilă ne-a spus: „Probele lipseau. Nu mă întrebaţi detalii…”. Olaru a fost achitat şi de Judecătoria Buiucani, şi de Curtea de Apel. Şi procurorul Valentin Vdovâi de la Curte a cerut respingerea apelului lui Mozan. „Dacă în prima instanţă, procurorul a considerat sentinţa întemeiată, nu puteam să intervin”, ne-a spus Vdovâi. Mozan n-a mai depus recurs la Curtea Supremă de Justiţie.

Foto: Dumitru Mozan

Aflând că Valeriu Zubco a procedat astfel, expertul în drept penal Gheorghe Ulianovschi a rămas surprins: „N-am mai întâlnit aşa cazuri! Procurorul general are dreptul să dea indicaţii. Dacă însă o face cu rea-voinţă şi nelegitim, poate fi învinuit pentru abuz de putere ori pentru tragerea ilegală la răspundere penală. El trebuie să-şi ceară scuze oficial şi să repare toate pagubele morale şi materiale suportate de persoana care a suferit”, spune Ulianovschi. „Procurorul general nu are acest drept – este o încălcare, este abuz în serviciu. Dacă nu era de acord cu ordonanţa de neurmărire, el putea să o atace în instanţă, dar nu să dea asemenea indicaţii”, consideră Alexandru Arsene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ieri, Vasile Olaru a solicitat preşedintelui interimar Marian Lupu să dispună intentarea unui dosar penal contra lui Valeriu Zubco. „Am pătimit şi eu, şi familia mea, spune Olaru. Procurorul general trebuie să răspundă, căci el a cerut ca dosarul, fără probe, să fie trimis în judecată”. Conform Legii despre procuratură, urmărirea penală împotriva procurorului general poate fi pornită doar de un procuror numit de Legislativ, la propunerea spicherului.

Cine ascunde adevărul despre 7 aprilie?

Pe procurorul general l-am căutat insistent. Din păcate, el ne-a răspuns la un singur apel, ne-a rugat să revenim, după care ne-a închis de fiecare dată telefonul. Putem presupune că l-a deferit justiţiei pe Olaru pentru a creşte numărul dosarelor „7 aprilie” trimise în instanţă. Dar ce folos că-s trimise, dacă, de regulă, poliţiştii sunt achitaţi? Acest lucru ne face să credem că adevăraţii vinovaţi sunt protejaţi, iar judecătoriile se umplu de ţapi ispăşitori. Mai ales că Zubco a rămas înconjurat de călăii regimului comunist…

Astfel, Igor Popa – care a instrumentat dosarele politice contra lui Andronic şi Pasat; care, până la 29 iulie 2009, a condus grupul de anchetă privind evenimentele din 7 aprilie şi despre a cărui demisie s-a trâmbiţat mult – este astăzi procuror cu misiuni speciale pe lângă procurorul general. La el s-au aflat toate documentele şi înregistrările foto şi video despre 7 aprilie, el a condus toată operaţiunea contra victimelor din 7 aprilie. Dacă circa 30 de procurori din acest grup şi magistraţii care au judecat în comisariate au fost sancţionaţi, Igor Popa, cel care i-a trimis pe judecători în comisariate şi a dat indicaţii procurorilor, nu s-a ales nici cu o pedeapsă. Mai mult, recent, el a fost decorat cu Diploma de onoare de categoria I… Un alt procuror cu misiuni speciale, Valeriu Bodean, onorat cu aceeaşi diplomă, a anchetat dosarul Gabriel Stati. Nicolae Chitoroagă, care a instrumentat dosarele Primăriei şi cel al ambulanţelor, ocupă două funcţii-cheie: de şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale şi de şef al Colegiului disciplinar. Nu-i exclus că anume aceşti oameni îl controlează pe Zubco. Şi că ei, după ce au susţinut deschis nelegiuirile comuniştilor, nu ne vor spune niciodată ce a fost pe 7 aprilie. Pentru ei este mai comod să trimită în judecată „inculpaţi nevinovaţi” şi eroi falşi… Sau, poate, provocatori cu măşti de eroi?

Negru: „Este o obligaţiune de serviciu”

Prin târg se vorbesc multe despre promovarea acestor persoane de către Zubco. Într-o scrisoare pe care ne-a adus-o la redacţie un grup de procurori, se spune că Procuratura e condusă şi în prezent de Valeriu Gurbulea, care îşi păstrează cadrele; că adjuncţii acestuia, responsabili de abuzurile comuniste – Vasile Pascari şi Valeriu Botnari -, au primit licenţe de avocat cu ajutorul lui Zubco; că în procuratură ajung tineri incompetenţi; că 50% din dosarele aflate în gestiune nu sunt bazate pe probe concludente; că unii procurori intentează dosare în favoarea unor persoane private, scutindu-le pe acestea de achitarea taxei de stat etc. Însă Gurbulea îşi neagă implicarea: „Din momentul plecării mele din funcţia de procuror general, am fost pe acolo, posibil, de două ori în doi ani de zile. Mai întâlnesc prin oraş vreun coleg, ne salutăm şi atât”. Vom trece peste acestea, căci nu ştim cum răsuflă sistemul din interior. Dar încă un lucru este cert: de circa doi ani de când se află în funcţie, procurorul general nu a propus Parlamentului componenţa nominală a Colegiului procuraturii, deşi era obligat să o facă timp de o lună după învestirea sa în funcţie. Gurbulea consideră că aceasta „este o încălcare gravă a Constituţiei” şi că „prin colegiu, este sistematizată practic activitatea procuraturii”. Nici viceprocurorul general, Andrei Pântea, nu are un răspuns: „Într-adevăr, Colegiul nu a fost format, dar asta nu intră în competenţa mea”.

Expertul în drept constituţional, Boris Negru, ne-a asigurat că Valeriu Zubco trebuia neapărat să propună componenţa Colegiului procuraturii: „Este o obligaţiune directă de serviciu, de care depinde activitatea de mai departe a procuraturii”. Lipsa de reacţie a procurorului general la aceste prevederi legale trădează cel mai degrabă intenţia cuiva de a-l dirija, fără martori…