Ministrul de Externe al României, Cristian Diaconescu, a anunţat că şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău va fi dedicată unor proiecte pragmatice, fiind vorba, printre altele, şi de construcţia podurilor peste râul Prut. După 20 de ani de la prăbuşirea lagărului socialist, România şi R. Moldova nu au reuşit să construiască decât un singur pod între ele, deşi în perioada interbelică pe Prut au fost de trei ori mai multe poduri decât în prezent.

În ultimele două secole, râul Prut a avut nefericita soartă să devină în mod repetat „hotar natural” între România şi Basarabia. Pe timpul Imperiului Ţarist, legătura dintre maluri se făcea prin poduri stabile sau plutitoare din lemn. Abia după Marea Unire din 1918, inginerii români au modernizat pe Prut podurile existente şi au construit alte patru noi – la Cuzlău, Fălciu, Lipcani şi Sărata. Potrivit Serviciului Vamal din R. Moldova, în perioada interbelică pe Prut au existat 22 de poduri pe o distanţă de 684 km, ceea ce însemna că la fiecare 31 de kilometri şi 90 de metri există câte un pod peste râu.

Majoritatea podurilor de pe Prut au fost distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1945, niciun pod rutier nu a rămas întreg. Până în anul 1949 oamenii cu greu ajungeau în România, doar pe cale ferată, iar până la 1956 autoturismele puteau trece Prutul pe singurul pod aflat la Giurgiuleşti. În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are cinci poduri rutiere Giurgiuleşti – Galaţi, Cahul – Oancea, Leuşeni – Albiţa, Sculeni – Sculeni şi Lipcani – Rădăuţi Prut. La acestea se adaugă două poduri ale căii ferate de la Ungheni – Nicolina, Giurgiuleşti – Galaţi şi coronamentul barajului Costeşti – Stânca.

În cei 20 de ani de independenţă, R. Moldova şi România au reuşit să reabiliteze doar podul de la Lipcani – Rădăuţi, cu suportul financiar al Comisiei Europene, care a oferit celor două ţări 11 milioane de euro prin programele TACIS şi PHARE. Cu toate acestea, la ultima întâlnire de pe 24 noiembrie 2011 a miniştrilor de resort, Anatol Şalaru şi Anca Boagiu, au fost stabilite proiectele de cooperare bilaterală în domeniul transporturilor. În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, partea română s-a referit la ridicarea podului de la Fălciu – Cantemir şi a solicitat formarea unei comisii mixte pentru a elabora un proiect comun, precum şi la podul de la Ungheni, justificat de construcţia viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni, care va fi interconectat cu reţeaua de drumuri din R. Moldova. Totodată, partea română s-ar fi angajat să efectueze expertiza tehnică a tuturor podurilor rutiere de pe Prut cu scopul de pregăti documentaţia necesară pentru repararea acestora.
Deocamdată, însă, aceste proiecte rămân doar pe hârtie, iar şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău urmează să stabilească un plan de acţiuni pentru realizarea lor în anii următori.

 Mai vrem cel puţin două poduri…

Opinia ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor de la Chişinău, Anatol Şalaru

„Noi vom veni cu proiecte pe care le-am discutat cu partea română şi anterior. Prioritare pentru noi sunt relansarea circulaţiei fluviale pe râul Prut, reparaţia şi consolidarea podurilor feroviar şi rutier de la Giurgiuleşti. De asemenea, dorim să construim cel puţin două poduri peste Prut, în dreptul localităţilor Ungheni şi Cantemir. Ne vom conecta astfel mai bine la centura Mării Negre”.

Aşteptăm şi opinia ministrului Transporturilor şi Infrastructurii de la Bucureşti, Alexandru Nazare.