Propagandă bolșevică pe străzile Chișinăului sau cum genistul Kutepov A ARUNCAT ORAȘUL ÎN AER / Dovezi din arhivă
Orășenii au observat probabil pe unele clădiri din Chișinău inscripții în limba rusă. Pe un perete al Bibliotecii Naționale pentru Copii „I. Creangă”, la intersecția străzii Pușkin cu Șciusev, se poate citi: „Осмотрено, мин нет. Л–т В.И. Кутепов”. (Trad.: Verificat, nu sunt minări. Lt. Kutepov)
MINCIUNA, MAI MARE DECÂT RĂZBOIUL
Se anunță că acest „autograf” ar aparține unui genist sovietic, care, imediat după reocuparea Chișinăului (august 1944), a participat la operația de deminare a orașului, explozibilul cică fiind plasat de „ocupanții germano-români”.
De fapt, aceste inscripții sunt un fals, evident, neavând nici un suport istoric plauzibil. În cei trei ani de administrație românească în oraș, 1941-1944, armata română n-a plasat nici o mină de război în perimetrul Chișinăului. Adică ele, inscripțiile, denaturează cu rea-intenție adevărul pe care sovieticii l-au ascuns.
În ce privește inscripția de pe zidul bibliotecii, doar numele Kutepov este adevărat. Însă acest militar sovietic a plasat explozibilul încă în 1941. În acel an, cu câteva ore până la retragerea armatei roșii din Chișinău, Kutepov a fost unul dintre cei care, în cadrul unei echipe de geniști sovietici, au aruncat orașul în aer.
La 15 iulie 1941, agenții NKVD împreună cu geniștii au minat și au explodat cele mai importante imobile din oraș și anume: gara, stațiile electrice, turnurile de apă, morile, hotelurile, clădirile administrative și culturale, inclusiv instituții de învățământ școlar, catedrala și alte biserici, depoul, cazărmile, magazinele, depozitele etc. – în total circa 100 de obiective. Ce a mai rămas neminat în oraș, inclusiv cartiere întregi rezidențiale, în care locuiau preponderent evreii de curând evacuați, a fost pur și simplu incendiat.
Un raport operativ al Corpului 35 de armată, din 6 iulie 1941, semnat de maiorul Semașko, șef al serviciului ingineresc și de geniu al unității, relatează niște lucruri inedite. El spune că, în acea dimineață nefastă a orașului, sovieticii umblau în grupuri câte 3-5 militari, formați din kutepovi (geniști) și ostași ai odioasei poliții sovietice NKVD, care supravegheau și documentau fiecare explozie. Astfel, Chișinăul a rămas în ruine, distrugerile fiind atât de colosale încât puteau fi asemuite cu cele din Dresda, Koln, Varșovia, Berlin, provocate mai târziu de bombardamentele aliaților.
CRIME DE RĂZBOI FĂRĂ TERMEN DE PRESCRIPȚIE
V.I. Kutepov, prezentat ca autor al inscripției de la bibliotecă, a minat și a detonat clădirile și depozitele aparținând Fabricii de Cherestea din Chișinău, în dimineața de 15 iulie 1941, împreună cu Lesnevski Trofim Dmitrievici, lăsând fără loc de muncă și mijloace de întreținere câteva sute de muncitori ai întreprinderii.
Un document din arhivele ruse, desecretizate de curând, confirmă acest fapt, conținând și o listă a mai multor imobile aruncate în aer în acea dimineață.
Prin urmare, în 1941, distrugătorii Chișinăului au comis crime de război fără termen de prescripție. În 1944 ei nu aveau ce să demineze în oraș, decât propriul explozibil plasat la acea dată, dar nedetonat din anumite cauze, sau bombele sovietice neexplodate ale marelui bombardament roșu din 5 iunie 1944 asupra orașului. Dar iată că propaganda sovietică a hotărât să facă eroi din acești criminali sovietici.
În anii 50, apoi pe la mijlocul anilor 60, în cadrul campaniilor de autoeroizare a ocupanților sovietici, propaganda bolșevică a hotărât să permanentizeze falsul. Astfel, au fost organizate grupuri de activiști-comsomoliști care au scris, fără nici un suport istoric, pe clădirile din oraș inscripțiile de tipul „Osmotreno, min net…”.
LOCUL ACESTOR INSCRIPȚII ESTE LA GUNOIUL ISTORIEI
Aceste inscripții mincinoase sunt reînnoite și astăzi. Însă locul lor ar trebui să fie nu în spațiul public al orașului, ci la gunoiul istoriei. Administrația municipală urmează să se documenteze în fiece caz în parte și să le elimine de urgență. Propaganda bolșevică trebuie să dispară din Chișinău, oricât de mult și-ar dori unii s-o camufleze sub stindardul „Pobeda”.
În acest scop, suntem gata să punem la dispoziția Consiliului Municipal și a Primăriei Chișinăului documentele istorice pe care le deținem și care dovedesc falsul.
DOCUMENTE ORIGINALE DE ARHIVĂ
1. Documentul de arhivă, secret, în care figurează Kutepov ca distrugător al Chișinăului, în 1941. Este anexa la raportul operativ nr. 11 din 6 iulie 1941, intitulată „Lista obiectivelor supuse misiunii speciale (aruncarea în aer și deteriorarea) din orașul Chișinău”. Documentul este semnat de maiorul Semașko, șeful serviciului ingineresc și de geniu al Corpului 35 de armată. Înscrisul cu numele Kutepov (sub nr. 23) și câteva nume adiacente l-am evidențiat.
Cităm din document:
„1. Nusimovici, Pogrebneak V.I. au misiunea să arunce în aer pușcăriile 1 și 2, precum și clădirea „Svecinaya” de pe strada Pușkin.
…
23. KUTEPOV, Lesnevski Trof. Dm. – dinamitarea Fabricii de cherestea din oraș.”
2.
Un alt document care arată câte materiale explozive au folosit sovieticii la 15 iulie 1941. Cităm fragmentar documentul, în traducerea noastră.
„Seria B.
Raport operativ nr. 19, statul-major al Corpului 35, pădurea 4 km sud-est de Bulboaca, ora 16.00, 17 iulie 1941.
1. La 15.07.1941, la 8.30, au fost aruncate în aer și nimicite obiective militare, de transport și industriale din orașul Chișinău, conform listei expediate la 6 iulie 1941, atașată la raportul operativ nr. 11.
Toate obiectivele selectate pentru nimicire și deteriorare au fost distruse complet.
Pentru realizarea acestei misiuni au fost utilizate (următoarele materiale explozibile):
6500 kg de amatol (amestec de nitrat cu amoniac, mai cunoscută și ca ”selitră” – n.a.),
2000 kg de trinitrotoluen,
1700 de mine antitanc,
120 de baloane cu oxigen.
…
5. Planul aruncării în aer a podurilor de la Bulboaca și Bender a fost remis în copii comandanților de trupe ale Corpului.
Semnat:
Ing. maior Semașko, Corpul 35 (Semnătura)”
”Nr. / Componența grup operrativ / Denum obiect
1. / Nusimovici, Pogrebneak V.I. / Pușcăriile 1 și 2.
Str. Pușchin – clădirea ”Svecinaya”
… … …
23. / KUTEPOV, Lesnevski Trof. Dm. / Uzina Forestieră
… … …
32./ Manin / Uzina de reparație a motoarelor
Semnat:
Șeful serviciului ingineresc-de geniu al Corpului 35, maior Semașko. Nr. 66.”
Nu uitați că, după război, de toate crimele lor proprii, inclusiv de morții NKVD-ului, bolșevicii i-au învinuit pe ”ocupanții germano-români”…