Consumatorul poate fi înșelat cu ușurință la piață. Directorul adjunct al Agenției pentru Protecția Consumatorului, Grigore Cațăr, spune că în acel loc omul niciodată nu-și poate alege produsul. „La cântar, prin diferite manipulări, acum în sezonul fructelor și legumelor, poate fi înșelat cu 40-50 de grame. Dacă omul nu este principial, nici nu se mai întoarce să-și revendice drepturile, niciodată nu se duce ca să-i spună „mai adaugă, mai pune, că m-ai înșelat” și deseori dă din mână și pleacă”.

De asemenea, există riscul ca, în acest fel, consumatorul să fie înșelat atunci când i se vând produse expirate. Directorul adjunct zice că există cazuri că plăcintele s-au vândut cu mucegai sau persoanele s-au intoxicat cu pepene verde.
Potrivit șefului adjunct al Direcției control produse alimentare și servicii, Veaceslav Ciuhrii, în magazine sunt utilizate practici comerciale incorecte cum ar fi anexarea la raft a unui preț și încasarea la casă a unui alt preț. Specialistul susține că explicația lor precum că au uitat să schimbe prețul, că nu au reușit, este o minciună. „Consumatorul are dreptul de a fi informat corect și precis despre costul și masa netă a produsului. La raft stă produsul la un preț și atunci când consumatorul a calculat câte resurse financiare are în buzunar, ajunge la casierie și este nevoit să returneze unele produse, adică nu își cumpără cele dorite, pentru că este înșelat”, explică Ciuhrii.

Ce facem în asemenea cazuri? Agenția recomandă ca astfel clientul să păstreze bonul de casă și la plângerea depusă să-l anexeze, să mai adauge alte detalii cum ar fi numele agentului, locația, ca instituția responsabilă să poată organiza o delegație de control. Dacă se constată că a avut loc ilegalitatea, Agenția eliberează o prescripție pentru înlăturarea imediată a neconformităților sau amendează agentul economic.

O altă înșelătorie este etichetă dublă. „Cumpărătorii sunt înșelați la unele produse mai scumpe cum ar fi salamurile, cașcavalurile. Unii producători preambalează și indică masa netă a produsului, însă vânzătorii le cântăresc încă o dată, tot cu ambalaj. Agentul economic aplică produsului o etichetă cu o masă brută mai mare, ceea ce induce în eroare consumatorul, îl mai jupoaie cu câțiva bănuți sau lei, pentru că produsele sunt scumpe cu 200, 300 de lei și acolo 5-10 grame sunt bănuți buni și astfel comerciantul are un oarecare profit care nu este tocmai legal”.

Specialistul spune că la o sesizare făcută pentru asemenea caz, Agenția reacționează imediat și inițiază un control de stat și îl trage la răspundere pe agentul economic și îl impune să scoată dublările.

La karaoke se mai strică microfonul

Directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului Grigore Cațăr povestește că s-a făcut recent o plângere mai neobișnuită. „Vorbind de discoteci: persoanele plătesc să cânte la karaoke și dacă microfonul este defect, agentul economic incriminează consumatorului că a lovit microfonul de masă, l-a defectat… doar ca să pună în dificultate clientul”, susține responsabilul.
Tot înșelătorii se fac și la benzinării. Inspectoarea Natalia Dediuc de la Direcția control metrologic și produse petroliere explică pașii pe care trebuie să-i facă clientul care a beneficiat de o cantitate de carburanți mică decât a plătit. „În cazul în care el a venit la o stație PECO, s-a alimentat și are suspiciuni precum că i s-a turnat mai puțin, este în drept să solicite operatorului stației respective ca în prezența acestuia să se verifice starea coloanei. Aceasta presupune ca operatorul să scoată un vas gradat verificat metrologic de volum anumit și să toarne din furtunul din care s-a alimentat consumatorul în vasul care indică cantitatea. Dacă se confirmă o diferență în minus și aici trebuie luate în calcul erorile maxime admisibile, operatorul este obligat să restituie pe loc diferența. Dacă cel din urmă refuză să o facă, cereți registrul de reclamații, înscrieți plângerea și administrația trebuie să ia măsuri și să trimită consumatorului răspuns în scris. Dacă operatorul refuză să ofere registrul de reclamații, atunci clientul cu bonul de plată se adresează la Agenție”, explică inspectoarea.

Plângeri pe rețele de socializare

Nu puține sunt postările pe internet despre calitatea proastă a produselor, însă de multe ori oamenii preferă să se împartă cu internauții despre experiențele neplăcute decât să se adreseze la autorități. Un asemenea exemplu este cel al Alinei Beregoi. Femeia povestește că soțul ei a cumpărat un kg de piept de pui de la un producător autohton. „Arăta ok, dar am avut ulterior o cină pe cinste de la frumusețea pe care am văzut-o”, descrie femeia imaginea anexată. Pe poză se văd bucățile de carne cu câteva elemente străine în interior de culoare verde. Într-o altă imagine cu eticheta aceluiași producător autohton, se vede cum pe carne stă un vierme.

Deoarece consumatorii nu își cunosc drepturile, mai primesc și lucruri stricate. Un utilizator al rețelelor de socializare spune că a cumpărat o imprimantă care scotea foile cu imperfecțiuni. „Am făcut comanda online și am fost să o ridic de la magazin. Mi s-a transmis cutia care la aspect era totul ok, dar acasă când am testat, scotea foile cu imperfecțiuni. A doua zi am mers la magazin să schimb produsul pe altul mai scump, dar ei mi-au zis că nu pot procura o altă imprimantă decât dacă achit un cartuș nou care costă 1500 de lei. Motivul fiind desigilarea cartușului. Într-un final am rămas cu produsul necalitativ, pentru că am refuzat să achit un cartuș nou”, se plânge tânărul.

Consumatorii nu respectă regulile de exploatare a bunurilor

Directorul adjunct al Agenției pentru Protecția Consumatorului Grigore Cațăr este de părere că, în mod normal, consumatorul trebuie să respecte regulile de exploatare a bunurilor, pentru că există riscul ca agentul economic să refuze repararea sau înlocuirea lor.
„Se întâmplă deseori că nu se pot revendica drepturile. Acum este la modă să cumperi un telefon mobil modern, dar sunt niște reguli scrise și nescrise potrivit cărora proprietarul trebuie să aibă grijă de acest bun, să nu fie scăpat pe jos sau lovit. În asemenea cazuri, consumatorii neglijează aceste reguli de exploatare și apar dificultăți. În acest sens și beneficiarul trebuie să fie responsabil”, susține Grigore Cațăr.
Pe lângă păstrarea bunurilor, consumatorul trebuie educat să-și revendice drepturile. „Noi ducem o muncă enormă în ultimii ani, vrem ca oamenii să-și poată revendica drepturile de sine stătător. Vă dați seama, 40 de inspectori în republică ca să alerge din urma fiecăruia și să-i zică „uite! L-ai înșelat, întoarce-i”, este complicat. Omul a dat banul, trebuie să-și apere singur drepturile. Noi mizăm pe educația consumatorului în acest sens”, spune Grigore Cațăr.