Putin „râde” de indecizia NATO de a admite Ucraina în alianță, spune singurul diplomat rus ce a avut curaj să-l înfrunte pe dictator

Președintele rus Vladimir Putin și înalții săi oficiali „râd” de indecizia NATO de a admite Ucraina în alianță și de a oferi toate armele pe care Kievul le-a cerut pentru a o ajuta să alinge Rusia după invazia pe scară largă, potrivit fostului diplomat rus Boris Bondarev.

Boris Bondarev – un fost reprezentant al Rusiei la ONU, care a demisionat în mai 2022, în semn de protest față de invazia pe scară largă a Ucrainei – a declarat pentru Newsweek că refuzul NATO de a invita Ucraina în alianță sau de a oferi un calendar clar pentru aderarea acesteia va fi văzută de către Kremlin ca o victorie.

Sentimentul la Moscova, a spus Bondarev, „ar fi că NATO nu a invitat Ucraina pentru că le este frică de Rusia, încă le este frică să nu-l provoace pe Putin”.

„Acest lucru poate fi exploatat în beneficiul Moscovei”, a adăugat Bondarev. „Putem să amenințăm în continuare, putem să dăm în continuare indicii că, de exemplu, o lovitură nucleară este încă o opțiune și asta ne-ar ajuta să ținem NATO la distanță, astfel încât să nu interfereze prea mult. Așa văd ei lucrurile”, explică fostul diplomat, acum în exil.

Alianța este „mioapă“

„Principala greșeală” a NATO, a spus Bondarev, este ezitarea continuă a membrilor săi de a oferi Ucrainei cele mai puternice arme disponibile pentru a duce contraofensiva de vară. ”Cum poate fi această contraofensivă eficientă și de succes dacă ucrainenii nu au arme? E o nebunie”, a spus el.

„Cred că Moscova râde în hohote de asta, pentru că este atât de ipocrit… În timp ce strategii americani, britanicii și alții se gândesc la unele posibilități în cabinetele lor, ucrainenii mor în fiecare zi. Pentru ce? Nu sunt China sau India, nu au un miliard de oameni de unde să recruteze”.

„Nu vreau să sugerez aici un joc greșit al NATO, în sensul că vor ca ucrainenii să piardă și apoi vor spune: „OK, te-am ajutat, dar ai eșuat. Acum trebuie să negociem”. Dar cred că alința este mioapă. Parcă ucrainenii trebuie să demonstreze că sunt demni de ajutorul NATO. Dar cred că au demonstrat-o de la bun început”, a continuat Bondarev.

Kremlinul va fi încurajat de semnalele mixte de la Vilnius, a spus Bondarev.

”Vedem că NATO nu este unită”, a explicat el. ”Și apoi există știri că SUA și Germania au fost cele care s-au opus ferm ideii de a invita Ucraina în NATO în acest moment. Și SUA sunt aliatul principal al Ucrainei astăzi, principala sursă a întregii asistențe militare”.

„Putin poate crede că încep să se răzgândească, că încep să înțeleagă că nu pot câștiga acest război”.

Liderii NATO au spus clar că nu vor risca un conflict direct cu Rusia, temându-se de un război extins și de escaladarea nucleară. O astfel de reținere, a spus Bondarev, nu va face decât să încurajeze Moscova.

”Singura limbă pe care Putin și gașca lui o înțelege că este limba forței”, a spus fostul diplomat. Dezescaladarea, a adăugat el, ”nu este percepută ca un gest de generozitate sau un fel de bunăvoință. Este percepută doar ca un gest de slăbiciune”.

”Dacă un stat membru NATO este atacat de cineva mai puternic și nuclear, vor sări în ajutor alte țări NATO? Sau vor face consultări și vor condamna ferm? Cine știe”, se intreabă fostul diplomat.

Războaiele înghețate ale lui Putin

NATO a trimis în această săptămână un semnal clar că Ucraina nu se va alătura Alianței în timp ce războiul va continua. Acest lucru ridică perspectiva unui alt conflict înghețat, de tipul celor care au devenit un semn distinctiv al politicii externe post-sovietice a Rusiei.

În Ucraina, Georgia și Republica Moldova, războaiele nerezolvate care implică forțe proxy Kremlin și forțele regulate au câștigat pentru Moscova o influență puternică asupra direcției acestor națiuni și un veto de facto asupra integrării lor în comunitatea euro-atlantică.

„Mesajul este următorul: dacă nu vrem ca Ucraina să intre în NATO, trebuie să fim în continuare prezenți în Ucraina sau trebuie să o amenințam, trebuie să bombarăm orașele ucrainene”, a spus Bondarev. „Trebuie să fie o amenințare pe care NATO nu și-ar dori să o aibă pentru sine. Dacă Ucraina este în NATO, atunci orice amenințare la adresa Ucrainei trebuie să fie o amenințare pentru întreaga NATO. Și, evident, SUA nu o doresc”.

”Ei îi dau lui Putin această cheie pentru această problemă Ucraina-NATO. El înțelege că atâta timp cât va lupta în Ucraina, Ucraina nu va fi în NATO. Și e în regulă, îi este bine”.

„Putin înțelege acum că trebuie doar să aștepte puțin. Și [dacă] Donald Trump este ales președinte, atunci situația se va schimba poate”.

Putin se străduiește să-și consolideze propria poziție acasă, după aproape 18 luni de eșec relativ în Ucraina. Kremlinul s-a temut să nu fie pus într-o situație dificilă la Vilnius, dar Occidentul a ratat șansa, crede Bondarev.

„ Nici măcar aderarea iminentă a Suediei la NATO nu va fi văzută ca „o mare pierdere” la Moscova, a spus Bondarev, având în vedere alinierea de lungă durată a Stockholmului la blocul occidental.

„Ei văd că nu este nimic de care să-și facă griji cu adevărat”, a spus Bondarev. ”Moscova este într-o poziție foarte bună. Nu sunt sigur că știu cu adevărat ce vor, în final, dar folosesc strategia omului puternic, fac tot ce pot și văd că nu există rezistență din partea țărilor occidentale”.

Crăpături NATO

Ritmul lent al contraofensivei mult așteptate a Kievului a stârnit îngrijorarea că linia frontului se solidifică, ridicând spectrul unui conflict nesfârșit și costisitor.

Putin intenționează să supraviețuiască adversarilor săi occidentali, indiferent de afirmațiile repetate din capitalele NATO că alianța va rămâne cu Kievul „atâta timp cât va fi nevoie”. Unitatea occidentală s-a dovedit mai solidă decât credeau Kremlinul – și mulți din NATO și Uniunea Europeană –, dar Putin, a spus Bondarev, nu și-a schimbat planul.

„I-ar plăcea să vadă NATO și Statele Unite umilite”, a explicat el. „Nu va exista o victorie dacă mai există război”.

Crăpăturile care s-au vazut la Vilnius – unde atât secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, cât și consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, au sugerat că Kievul ar trebui să arate mai multă recunoștință pentru sprijinul aliaților – îi vor da speranță lui Putin, a adăugat Bondarev.

„Este foarte neprofesionist din partea NATO”, a spus el. „Dacă liderii occidentali. cum ar fi președintele Biden, spun că suntem cu toții uniți, atunci ar trebui să tacă. Sau dacă ești frustrat de ucraineni, o exprimi tête-à-tête fără a o face public. Dacă o faci public, arăți că există disidență în rândul NATO. Și asta alimentează iluziile și speranțele Moscovei”.

Această divergență la nivel scăzut a fost însoțită de avertismente mai directe din partea statelor NATO. Președintele ceh Petr Pavel, de exemplu, a sugerat că 2023 este fereastra Ucrainei pentru a recâștiga cât mai mult teritoriu. Un fost comandant NATO a spus că odată cu intrarea în 2024 se vor schimba condițiilr politice și va fi o presiune reînnoită pentru negocieri cu Moscova.

„De asemenea, ucrainenii au citit aceleași semnale pe care NATO le trimite la Moscova”, a spus Bondarev. „Ar putea interpreta că NATO vrea să-i abandoneze. Dacă NATO îi abandonează, atunci ei sunt condamnați, în mare parte. Și atunci mii de ucraineni au murit degeaba”.

„Ei vor, de asemenea, o oarecare claritate. Și mă tem că NATO nu poate oferi o asemenea claritate, pentru că NATO nu are nicio strategie reală pentru cum ar trebui să arate această victorie, cum trebuie să fie asigurată după ce este obținută și ce să facă cu Rusia.”

“Și este evident că le este foarte frică de plecarea lui Putin. Este, de asemenea, foarte miop și foarte stupid, pentru că Putin va muri mai devreme sau mai târziu. Și atunci, oricum, mai devreme sau mai târziu, te vei confrunta cu această problemă”.

„Această frică constantă de Rusia, de ceea ce se întâmplă cu Rusia, de ceea ce Rusia poate face Ucrainei, sau Europei sau NATO; asta îl hrănește pe Putin”.

„Nu poți face politică de succes dacă ți-e frică de ceva. Nu cred că președintele [Franklin D.] Roosevelt sau prim-ministrul [Winston] Churchill s-au speriat foarte tare de [Adolf] Hitler. Dacă ar fi fost așa, eu nu cred că ar fi biruit”.

„Poate că s-au speriat, dar au depășit această frică. Și cred că asta trebuie să facă liderii occidentali astăzi dacă sunt lideri, și nu doar marionete”, a conchis fostul diplomat rus, azi dizident în exil.

Sursa: Ziare.com