„R. Moldova nu are nevoie de a importa „creiere”, trebuie doar să folosească potenţialul uriaş pe care-l are”

Vorbim despre doctorul în matematică Daniel Breaz, care, acum patru ani, a obținut și titlul de cel mai bun cercetător din lume într-un domeniu al matematicii – teoria geometrică a funcțiilor. Și, deși, potrivit lui, tinerii de astăzi nu mai sunt atât de preocupaţi de şcoală, consideră că avem, totuși, şansa să fim o naţiune dotată cu inteligenţă sporită.

– Ați predat la Universitatea din Alba Iulia de la 23 de ani, iar de doi ani sunteți cel mai tânăr rector al unei universități din România – lucruri pe care alții le realizează la a doua tinerețe. Dvs. cum ați o reușit o asemenea performanță profesională?
– Odată cu finalizarea studiilor la Cluj-Napoca, am hotărât să revin în oraşul în care m-am născut, date fiind oportunităţile şi provocările existente. Aici am găsit o universitate tânără, ceea ce pentru mine a însemnat o provocare şi un loc unde puteam să fac ceva, să contribui la dezvoltarea acestei instituţii. Cu multă muncă şi perseverenţă, am reuşit să parcurg toate etapele carierei de cadru didactic universitar, astfel că în anul 2010 am devenit conducător de doctorat în domeniul matematicii. Am ocupat în această perioadă şi câteva poziţii de conducere, fiind prodecan la Facultatea de Ştiinţe și apoi director al Departamentului de Cercetare Ştiinţifică. Anul 2012 a reprezentat o provocare maximă – aceea de a candida la cea mai înaltă funcţie în universitate, cea de rector, şi, după alegerile care au avut loc, am devenit rectorul universităţii, la aproape 37 de ani, fiind şi cel mai tânăr rector din România. Cred că toate aceste lucruri le-am putut realiza datorită perseverenţei, seriozităţii, dar şi cu multă muncă şi sacrificiu. Le-am făcut pe toate tocmai pentru că ţin la universitate, la Alba Iulia şi doresc să contribui la dezvoltarea lor.

– Fiind cel mai tânăr rector de universitate din România, nu ați fost prins în „războiul” dintre generații?
– După alegerile de rectori din anul 2012 au fost schimbări majore în multe dintre universităţile din România, adică suntem un grup de aproximativ 80% rectori cu vârsta sub 50 de ani. Am constatat că foarte important este modul în care gestionezi lucrurile şi atunci tinereţea este în planul secund. Cred că am gestionat lucrurile foarte bine, având în vedere că am preluat funcţia de rector într-o perioadă destul de grea, în contextul crizei prin care a trecut şi România. Bineînţeles că au fost şi persoane mai în vârstă care au acceptat mai greu faptul că sunt conduşi de un tânăr, dar s-au obişnuit, sper, cu această idee.

– Cum erau tinerii de ieri și cum sunt cei de astăzi?
– Este destul de greu să faci o comparaţie între tinerii de ieri şi cei de astăzi, dar, în câteva cuvinte, un procent mult mai mare dintre tinerii de ieri erau mai preocupaţi de şcoală, dat fiind faptul că nu aveau atâtea oportunităţi pentru alte activităţi conexe. Astăzi, în schimb, tinerii au alte tentaţii, în special datorită internetului, dar şi alte numeroase tipuri de distracţii, toate acestea ocupându-le timp preţios pe care nu-l conştientizează în aceste momente, dar care va fi greu de recuperat mai târziu.

– Considerați că studiile universitare sunt în conformitate cu cerințele pieței muncii?
– În ultima perioadă, universitatea pe care o conduc s-a adaptat mult pieţei muncii, avem colaborări cu diverse firme, iar absolvenţii noştri au un profil agreat de angajatori. Însă nu doar acest aspect este important, educaţia pe care o oferim este una de calitate, universitatea încearcă să creeze caractere.

– Ce ați schimbat sau v-ați dori să schimbați în programul universitar, astfel încât tinerii să fie competitivi pe piața europeană a muncii?
– Noi colaborăm cu câteva companii multinaţionale. Din aceste colaborări, am ajuns la concluzia că, pentru a avea absolvenţi competitivi pe piaţa europeană, trebuie să schimbăm puţin structura planurilor de învăţământ, inclusiv prin introducerea unui număr mai mare de ore de practică. Suntem într-un proces de adaptare continuă.

– R. Moldova, la fel ca și România, se confruntă cu un exod masiv de „creiere”. Ce transformări ar trebui să aibă loc sau ce ar trebui să facă autoritățile, astfel încât tinerii specialiști să fie motivați să rămână în țară?
– Aveţi dreptate în această privinţă. Din păcate, ofertele salariale în Vest sunt mult mai consistente decât în România sau în R. Moldova, ceea ce este atractiv pentru mulţi tineri. Dar eu sunt sigur că atât România, cât şi Republica Moldova sunt două ţări capabile ca, în scurt timp, să creeze oportunităţi pentru tineri, să ofere locuri de muncă atractive, astfel încât tentaţia de a pleca din ţară să fie mult mai mică. Un lucru este cert: este nevoie de crearea unor facilităţi fiscale companiilor, astfel încât să-i atragem să-şi desfăşoare activitatea în ţările noastre, dar este nevoie şi de garantarea unei stabilităţi, să eliminăm incertitudinea, să fie un climat favorabil de dezvoltare. Avem şansa să fim o naţiune dotată cu inteligenţă sporită, aşa că nu văd de ce nu am prospera. Nici România, nici Republica Moldova nu au nevoie de a importa „creiere”, trebuie doar să folosim potenţialul uriaş pe care-l avem.