Raioane, judeţe sau regiuni – când și cum va fi organizată reforma administrativ-teritorială?

Acelaşi lucru o spun şi o bună parte din actorii politici de la Chişinău. Singura deosebire este că primii propun ca aceasta să fie realizată „pe îndelete”, ”temeinic” şi dusă până la bun sfârşit, iar politicienii se grăbesc s-o implementeze chiar în anul curent şi chiar ar fi de acord să amâne alegerile locale, preconizate pentru vara anului curent.

3 argumente în favoarea reorganizării teritoriale

„Reforma administrativ-teritorială a R.Moldova este una absolut necesară şi există cel puţin trei argumente de bază în favoarea implementării acesteia”, susţine Victor Juc, director –adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AŞM.

În primul rând, din punct de vedere al structurii teritoriale – 32 de raioane sunt mult prea multe pentru un teritoriu atât de mic cum este cel al Republicii Moldova. Este vorba de o fărâmiţare excesivă a teritoriului, explică cercetătorul, care atenţionează ca acest fapt creează probleme la gestionarea afacerilor.

În al doilea rând, odată cu o eventuală optimizare teritorială prin crearea a 5-6 de regiuni, şi aici autorităţile centrale ar trebui să decidă exact numărul de regiuni, ar avea loc o descentralizare decizională, fiscală şi socială. Autorităţile locale nu vor mai „alerga” la Chişinău pentru rezolvarea problemelor şi în căutarea de soluţii pentru acestea, ci le vor rezolva pe loc, atenţionează Victor Juc.

Şi în al treilea rând, regionalizarea ar contribui la o cooperare transfrontalieră mai aprofundată cu ţările europene. Este un argument importat în condiţiile în care R.Moldova realizează un parcurs european, iar în mai multe ţări al Uniuni Europene este pe larg aplicată regionalizarea teritorială. Ar putea fi create parteneriate transfrontaliere prin realizarea proiectelor comune, specifică cercetătorul de la AŞM.

Aici notăm că în UE există trei modele de bază de organizare a administrației: modelul cu un nivel, răspândit în special în țările mici, cum ar fi, Cipru, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia, modelul cu două niveluri predomină în UE-27 și este răspândit în țările cu suprafață medie – Austria, Cehia, Danemarca, Grecia, Olanda, Portugalia, România şi modelul cu trei niveluri, răspândit în țările mari – Belgia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Regatul Unit.

Cele două mari „hopuri” din calea eventualei reforme

„Trebuie de recunoscut din start că în societate există o percepţie negativă privind eventuala reorganizare teritorială. Prea proaspete sunt amintirile rămase în memoria populaţia despre reforma teritorială din 1999, când au fost formate judeţele. Dar marea problemă este că acea reformă nu a fost dusă până la bun sfârşit”, a menţionat Juc.

Astfel, în opinia cercetătorului, mentalitatea „patriarhal-etatistă” a populaţiei şi rezistenţa partidelor de stânga ar fi cele două mari „hopuri” pe care le va trebui să le depăşească forţele politice pro-europene de la Chişinău.

Una din marele probleme de la noi este că populaţia nu are încredere în capacitatea autorităţilor publice locale şi înainte ca să apeleze la acestea pentru a-şi rezolva problemele, merg la capitală, la organele centrale pentru a-şi rezolva nevoile, explică acelaşi Victor Juc. Şi aceasta este doar o parte a problemei. Este şi al doilea aspect, autorităţile locale s-ar putea să nu vrea această reformă.

„Vă închipuiţi, cum vor reacţiona preşedinţii de raioane, când vor afla că, de exemplu, din trei raioane de la nord, va rămâne doar unul. Şi aici autorităţile locale care au contribuit la accederea partidelor în Parlament, acum îşi vor cere recompensa pentru aceasta, zicând „noi am făcut pentru voi atâtea, acum e rândul vostru să faceţi pentru noi””, a menţionat Juc.

În plus, potrivit cercetătorului, trebuie de luat în calcul şi mai mult ca sigur rezistenta din partea partidelor de stânga, pentru care oricare reorganizare teritorial administrativă se va asocia cu formarea judeţelor şi, respectiv, de o apropiere cu România.

Raioane, judeţe sau regiuni?

Întrebaţi despre posibilele variante de denumiri ale noilor structuri teritoriale, experţii au enunţat trei variante – raioane, judeţe şi regiuni.

O variantă ar fi menţinerea actualei denumire de raioane, susţin experţii, care precizează că în acest caz cel mai probabil nici nu va fi necesară de modificat Constituţia. „În art.110 al „Legii Fundamentale” este specificat că teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane, fără a fi specificate însă numărul sau limitele teritoriale ale acestora”, ne-au explicat experţii.

Denumirea de judeţe cred ca va stârni cea mai mare polemică în societate, susţin experţii. Aceasta din cauza reformei din 1999, care s-a întipărit în memoria populaţiei ca o perioadă, când populaţia a rămas fără de serviciu, s-au închis spitale, iar pentru a beneficia de servicii trebuia de mers la o distanţă considerabilă de localitatea natală.

Şi cea de-a treia variantă – regiunile – ar fi o variantă mai „neutră”, care ar putea fi aplicată, aşa cum se aplică în mai multe ţări. Dar totodată, aceasta, la fel ca şi judeţele, ar putea trezi mai multe polemici, din cauză că iarăşi va trebui modificată Constituţia.

Marea întrebare: Când să înceapă reforma?

Reforma administrativ-teritorială trebuie realizată având la bază un studiu cu o argumentare solidă, în care ar fi reflectate avantajele şi eventualele riscuri ale acesteia.
Cercetarea ar trebui realizată de experţi cel puţin timp de două –trei luni, şi poate chiar să includă proiecte-pilot în baza anumitor raioane concrete, a relatat pentru Moldova .ORG Alexandru Stratan, directorul Institutului Național de Cercetări Economice al AŞM.

Cercetătorul a precizat, de asemenea, că eventuala reformă ar trebui realizată după ce vor fi procesate şi prezentate datele Recensământului populaţiei, care ar contura evoluţia demografică, socială şi chiar economică a situaţiei din R.Moldova. Totodată,

Alexandru Stratan atenţionează că reorganizarea teritorială ar trebui realizată concomitent cu reparaţia drumurilor locale, pentru ca locuitorii să aibă căi de acces spre noile centre teritoriale, dar şi cu digitalizarea actelor, pentru ca populaţia să nu „facă cale lungă” pentru un simplu act la acelaşi centre teritoriale.

Pe de altă parte, dacă această reformă nu va fi iniţiată după scrutinul general local, există riscul ca aceasta să fie amânată, dat fiind faptul că va exista mandatul de patru ani al aleşilor locali, pentru încă patru ani, atenţionează Alexandru Stratan.

Da, există o situaţie economică plină de incertitudine, dat fiind faptul că nici Bugetul de Stat pentru anul 2015 încă nu a fost aprobat, şi încă nu există nici studiul despre care am vorbit mai sus, dar dacă vom amâna implementarea acestei reforme,

R.Moldova va suporta din cauza actualei structuri teritoriale pierderi anuale de sute de milioane de lei încă patru ani de zile, a precizat Stratan.

La rândul său, Victor Juc a opinat că, totuşi, scrutinul general local ar trebui organizat în limitele constituţionale, adică în vara sau toamna anului curent, iar apoi de procedat la realizarea reformei administrativ-teritoriale. Nu se va reuşi într-un termen atât de scurt, până la alegerile locale, să fie elaborat concepţia, strategia şi planul de acţiuni pentru realizarea acestei reforme, a argumentat Victor Juc. El a adăugat că există precedentul din 1999, care nu ar trebui nici un aspect repetat.

Reprezentanţii locali: Reforma este oportună, iar unele primării mici ar putea dispărea chiar din anul acesta

Solicitat de Moldova.ORG preşedintele raionului Căuşeni, Ion Ciontoloi, a menţionat că, în opinia sa, reforma administrativ-teritorială este una oportună, în urma căreia vor avea de câştigat primăriile locale. Din anul curent, a început implementarea Legii privind descentralizarea financiară, odată cu implementare căreia deja mai multe primării mici, ar putea dispărea, pentru că nu se vor încadra în limitele legale a acesteia, a argumentat preşedintele raionului Căuşeni.

Un alt preşedinte de raion din nordul republicii, care însă a rugat să nu menţionez denumirea acestuia, a menţionat că în general ar susţine o reformă administrativ-teritorială, însă pentru aceasta partidele care promovează aceasta reformă să vină cu explicaţii şi argumentare solidă în acest sens. Partea bună a acesteia că ni se va acorda deplina autonomie în gestionarea treburilor, iar primăriile mici şi ineficiente vor dispărea. Dar nu uitaţi că este vorba despre localităţi, unde trăiesc oameni, a menţionat preşedintele de raion. În opinia sa, totuşi ar fi binevenită realizarea acestei reforme, dar treptat, „ca să nu ne pomenim în situaţia din 1999”.

De notat că în ultimele alegeri generale locale în R.Moldova au avut loc în iunie 2011, în urma cărora au fost aleşi 898 primari, 1,120 consilieri raionali şi 10 630 consilieri săteşti/comunali/orăşeneşti. Primul tur de scrutin a avut loc la 5 iunie, în 513 localităţi, iar pe 19 iunie a fost organizat turul doi de scrutin.

sursa: moldova.org