La limita prudenței și ilegalității

Una dintre neregulile sesizate a fost faptul că o mare parte dintre recenzori nu avea semnat contractul individual de angajare la începutul activității în cadrul RPL. Acest fapt a fost urmat de un val de plecări ale recenzorilor. Conform Biroului Național de Statistică (BNS), motivele invocate de aceștia au fost că este dificil de lucrat în Chișinău, oamenii nu sunt receptivi, trebuie să ai o pregătire mai specială ca să-i convingi să participe etc. Mai mult, șeful serviciului de presă al BNS, Natalia Rotaru, a confirmat faptul că „pe parcursul recensământului a avut loc un flux continuu de cadre și persoane, care erau instruite în permanență”.

Amintim că anunțul cu privire la concursul de angajare a personalului pentru recensământ a fost plasat în luna martie, recenzorii au fost instruiți în perioada lunii aprilie – prima jumătate a lunii mai, iar în ultima săptămână a lunii mai au avut loc angajările.

Directorul BNS, Lucia Spoială, declara pentru TIMPUL că până la data de 11 mai curent au fost depuse 15000 dosare pentru angajare în calitate de personal temporar. În condițiile în care nu toți recenzorii aveau contracte de angajare, responsabilii de RPL spun că, la 12 mai „12000 persoane erau angajate, dintre care 11301 recenzori de bază şi rezervă, restul – controlori-inspectori sau șefi de circumscripție. După primele zile de recenzare, din diverse motive, s-a declanşat fluxul de personal temporar în localităţile urbane, îndeosebi din mun. Chişinău, unde au fost angajaţi 3386 şi au reziliat contractul 476 persoane, cca 30% din personalul necesar, iar 231 dosare au fost retrase până la încheierea contractelor de angajare”. Totuși, cel puțin în cazul personalului ce efectuează Ancheta de Control, conform serviciului de presă, persoanele activează în baza contractului de prestări servicii de valoare mică încheiat cu BNS pe o perioadă de 15 zile.

Astfel, deși doar în Chișinău 231 persoane au reușit să se retragă până la semnarea contractelor, BNS argumentează că au dat dovadă de prudență prin nesemnarea contractelor de angajare. „Contractul a fost unul comun pentru toate direcțiile de statistică, care l-au preluat de la noi și era în subordinea lor să asigure personalul cu contracte. Dacă s-a întârziat, atunci a fost din motive tehnice. Contractele trebuiau încheiate imediat după instruiri. Totuși, fluxul de persoane a fost foarte mare, mulți recenzori au renunțat din primele zile. Respectiv, cu intenția de a evita rezilierea unui număr mare de contracte, ne-am asigurat de numărul de recenzori care au rămas și și-au asumat responsabilitatea în totalitate. Iar puțin mai târziu s-au semnat contractele”, explică Natalia Rotaru.

Legea nu prevede…

În același timp, până în prezent, în cadrul Inspectoratului de stat al Muncii din R. Moldova, nu a parvenit nicio cerere de investigare a cazului descris mai sus din partea salariaților. Respectiv, nu au existat motive pentru efectuarea unui control. „În cazul în care s-ar fi depistat absența contractelor de angajare, s-ar fi întocmit un proces-verbal cu înaintarea prescripțiilor de a perfecta relațiile de muncă în formă scrisă și, respectiv, alt proces-verbal cu referire la contravenție”, explică Adrian Bobeico, reprezentantul Inspectoratului.

Conform legislației în vigoare, nicio instituție nu este obligată să prezinte copiile contractelor de muncă la Inspectoratele Muncii, cum este în România, de exemplu. „Noi nu putem ști dacă salariații au încheiat sau nu contracte individuale de muncă cu angajatorii. În cazul în care se adresează către noi în formă scrisă, verificăm”, afirmă Adrian Bobeico. Conform prevederilor Art. 58 din Codul Muncii, în cazul în care salariatul a fost admis la lucru, însă relațiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă, ulterior angajatorul este obligat să perfecteze contractul cu data admiterii la muncă.

Deși lipsa unui contract de angajare, chiar și până la încheierea colaborării, este o infracțiune, în absența unei sesizări în scris, nicio instituție de stat nu ar investiga astfel de încălcări. „Legislația care prevedea investigarea încălcărilor de acest tip, fără a exista în mod obligatoriu notificări în scris, a fost modificată, cu părere de rău, în 2011”, explică Adrian Bobeico.

Cele mai receptive la RPL au fost localităţile rurale. Cel mai înalt procent de participare a fost înregistrat în raioanele Briceni, Floreşti, Sângerei, Nisporeni, Ungheni, Comrat, Ceadâr-Lunga, Vulcăneşti. Totuși, aceste date nu pot fi considerate finale.

Achitarea salariilor recenzorilor se va efectua conform prevederilor p.5, din contractul de prestări servicii încheiat cu BNS, care prevede că „achitarea se efectuează conform actului de predare-primire a serviciilor efectiv prestate şi achitarea va fi efectuată în luna august 2014, în numerar”.