Peisajele dezolante din zonele industriale ale Chișinăului pot fi date uitării, odată ce simți mirosul îmbietor al pâinii proaspăt coapte sau al biscuiților de ovăz din apropierea fabricilor de pâine „Franzeluța”. Sunt locurile unde „Nucușor”, „Cuptoraș”, „Plai”, „Ciobănaș”, „Piciul”, covrigeii și turtele dulci dospesc și iau formă pentru a ajunge în casele miilor de moldoveni.

Zi de zi, câte 160 de tone de pâine ies de pe ușile fabricilor combinatului de pâine, dintre care 75 la sută sunt distribuite în raza municipiului Chișinău. Deși în fiecare an sunt lansate produse noi pentru consumatorii moldoveni, cum ar fi anul curent, când au fost lansate 63 de produse, printre acestea numărându-se biscuiții de ovăz cu cocos, „Piccolino”, sau pâinea de secară „Cuptoraș”, există totuși și denumiri de produse care s-au păstrat de-a lungul deceniilor.

Foto: Ramin Mazur

Potrivit directoarei Fabricii nr. 3 din Chișinău, Aliona Voronov, printre pâinile „vechi”, ce dăinuiesc până în prezent, se numără „Chișinău”, fiind fabricată din anii `70 și care acum este pâine socială și tradiționala „Moldovenească”, care putea fi cumpărată încă prin anii `80.
„În fiecare an, produsele noastre de panificație și de patiserie au proprietăți îmbunătățite și conțin ingrediente de calitate superioară. Însă un lucru rămâne neschimbat, și anume, faptul că la „Franzeluța” nu utilizăm amelioratori, iar pâinea este naturală”, a menționat Aliona Voronov.

Moldovenii consumă mai multă pâine iarna

Olga Niculică, șefa laboratorului central din cadrul Fabricii de pâine nr. 3, afirmă că iarna se consumă mai multă pâine și chifle, spre deosebire de perioada caldă a anului.

„De asemenea, consumul de pâine scade cu 10 la sută și după sărbătorile religioase, după hramuri, sărbătorile de Paști, Crăciun sau Revelion”, a spus Aliona Voronova.

Aflând că la Fabrica nr. 3 din sectorul Botanica sunt produse 25 de tone de pâine zilnic, nu puteam să nu fim curioși să vedem cum are loc procesul de fabricare a pâinii, începând de la făină, care este transportată prin țevi, cu ajutorul aerului comprimat, până la livrarea produselor de panificație către consumatori.

Foto: Ramin Mazur

„Aici e o atmosferă caldă și în aer, și în suflet, astfel încât cea mai bună pâine să ajungă în casele oamenilor”, ne spune Aliona, care lucrează de opt ani la fabrica de pâine.

Ea povestește că acum, datorită tehnologiilor moderne, este mult mai ușor de lucrat, însă greul cel mai mare apare de sărbători, când toți trebuie să uite de zile libere și să muncească mai mult decât de obicei.

Ioana Țulea, o altă angajată a fabricii, s-a destăinuit că activează aici de 23 de ani, pentru că îi place lucrul și se simte fericită mai ales atunci când face colaci pentru nunți și cumetrii. „Omul cu sufletul bun și cald face și pâine bună. Nu degeaba există expresia „bun ca pâinea caldă”. Copiii mei când erau mici povesteau tuturor cu mândrie că mămica lor lucrează la „Franzeluța”, ne-a spus, încântată, Ioana Țulea, în timp ce ne arăta cum se plămădește aluatul pentru pesmeții „Piciul”.

Pe timpuri, se lucra mai greu decât în prezent

Întrucât acum zece ani, „Franzeluța” era unicul furnizor de pâine în țară, dar și utilajele tehnologice nu erau atât de performante, Aliona Voronov, directoarea fabricii, ne spune că, acum 24 de ani, când a venit să muncească la companie, se lucra zi și noapte, non-stop. „Acest lucru era determinat și de faptul că moldovenii consumau mai multă pâine”, remarcă ea.

Olga Niculică, șefa laboratorului central, adaugă și ea că, acum câțiva ani, nu era totul atât de computerizat, iar programele erau dirijate mecanic.

„Totodată, puteți vedea și aceste răcitoare performante, care nu deteriorează produsul finit, iar după răcire pâinea merge la feliat și ambalare”, ne informează Olga Niculică.

Foto: Ramin Mazur

În aceeași secție de producere a pâinii, angajații au încercat să ne atragă atenția cât de diferită e pâinea care iese din cuptorul de acolo și cum ajunge ea pe mesele consumatorilor. „Uitați-vă ce pâine frumoasă și rumenă, dar, din cauza deservirii și pentru că nu sunt respectate normele de livrare a produselor de panificație, oamenii nu se pot bucura de aceasta”, ne spune o brutăreasă, arătându-ne spre noua franzelă „Botanica”, care se produce din făină, drojdie, sare, ulei și puțin zahăr.

Nopțile și sărbătorile au miros de vanilie pentru angajații „Franzeluței”

Victoria Văluță, tehnician-tehnolog de zi, în cadrul secției de panificație, în timp ce explica că pâinea, după ce dospește 60-90 de minute, se coace 24 de minute la temperatura de 320 de grade, ne spune că cei 200 de angajați ai secției lucrează în trei ture, iar volumul de muncă este enorm, în special de sărbători.

„La noi sărbătorile vin cu nopți nedormite, deoarece crăciuneii, checurile și cozonacii trebuie să ajungă pe masa oamenilor”, a mai spus Victoria Văluță.

Napolitanele și turtele dulci moldovenești cuceresc Australia

Totuși, „Franzeluța” nu înseamnă doar pâine, chifle, colaci și rulade, ne dau asigurări angajații companiei. Margareta Bolocan, șefa Departamentului de marketing, afirmă că „Franzeluța” exportă nenumărate produse în țările Europei, în Canada, Statele Unite ale Americii și Australia.

„Exportul se efectuează prin intermediul a doi distribuitori, Germania, care direcționează produsele pe teritoriul Europei, SUA și Canadei, și România. Produsele exportate sunt, de cele mai multe ori, covrigeii, biscuiții, turtele dulci, napolitanele, foile din vafe. Însă o premieră este că, începând cu luna octombrie a anului trecut, noi exportăm și torturi congelate”, ne spune Margareta Bolocan.

Torturile „Poveste” și „Kiev”, în spoturi publicitare de la televiziunile americane

Mai mult, aceste torturi congelate, care sunt înghețate printr-o tehnologie specială la -45 de grade, au avut priză la consumatorii din Canada și SUA.

„Dacă noi am planificat că vor fi exportate, lunar, câte două-trei tone de torturi, timp de un an, am exportat, în mod surprinzător, nu 16, ci 80 de tone. Astfel, torturile „Poveste”, „Kiev”, „Succes”, „Regina Nopții” apar într-o campanie de promovare la televiziunile din America de Nord”, a menționat Margareta Bolocan.

Exportăm torturi, importăm făină și ingrediente de cofetărie

Deși politica companiei este de a lucra preponderent cu materie primă autohtonă, din păcate, aceasta nu poate asigura producătorii prin volum și calitate.

„O mare parte din făină este importată din Ucraina sau din Belarus, deoarece este de o calitate mai bună, datorită specificului recoltelor din acele țări. Astfel, din grâul recoltat acolo, produsele obținute au o aromă deosebită, cu niște caracteristici organoleptice (care impresionează organele de simț) mai bune, decât în cazul în care pâinea este produsă din făina autohtonă”, afirmă Olga Niculică, șefa laboratorului central.
Totuși, potrivit ei, anul acesta, spre exemplu, grâul autohton a avut o calitate mai înaltă decât în anii trecuți, dar nu crede că vor fi asigurați cu asemenea făină pe parcursul întregului an, adică până la recolta nouă.

Aliona Voronov, directoarea Fabricii nr. 3 al combinatului „Franzeluța”

Pe lângă făină, „Franzeluța” importă și ingrediente pentru produsele de patiserie, precum cacao, stafide, mac, cocos, arahide, alune, deoarece acestea nu se găsesc pe piața noastră. „O mare parte din materia primă pentru produsele de cofetărie este de import”, concluzionează Olga Niculică.

„Veteranii” pâinii

Printre cei 2500 de angajați ai companiei „Franzeluța”, există oameni care au lucrat mai mult de patru decenii sub acoperișul fabricilor de pâine. Ei sunt numiți veteranii companiei și, la finele fiecărui an, sunt felicitați.

„Anul acesta vom celebra cinci angajați care au lucrat 40 de ani în companie. Este de neimaginat că avem muncitori care lucrează aici de la vârsta majoratului”, a spus, încântată, directoarea fabricii.