Dimpotrivă, potrivit specialiștilor în domeniu, bucata asta de pământ dintre Prut și Nistru este un adevărat El Dorado în materie de arheologie, fiind una dintre cele mai bogate zone în așezări preistorice și antice din lume.

Republica Moldova are peste 8.000 de situri arheologice recunoscute oficial, însă potențialul este unul, cel puțin dublu, spune directorul Rezervației istorice de la Orheiul Vechi, istoricul Valeriu Pașa, el însuși un pasionat de arheologie. Cel mai bine reprezentate sunt perioadele din preistorie, începând cu paleoliticul superior, eneolitic și ajungând până la antichitate. Teritoriul actual al Republicii Moldova, alături de toată zona din afara arcului extracarpatic, până mult dincolo de Nistru, a fost unul dintre cele mai vii în acest interval de câteva mii de ani, oferind relicve de excepție despre începuturile civilizației umane. „Numai la Orheiul Vechi avem șapte situri istorice, multe dintre acestea fiind suprapuse în straturi, reprezentând perioade din preistorie și până în Evul Mediu. Practic, nu există sat în R. Moldova care să nu aibă un sit istoric, marea majoritate însă fiind nivelate pe parcursul secolelor de lucrările agricole efectuate de oameni”, afirmă Pașa.

Leagăn al civilizației umane

Descoperiri senzaționale (podoabe din aur vechi de circa 6400 de ani, așezări preistorice uriașe, de peste 100 de hectare, artefacte mai vechi decât piramidele) demonstrează că pe aceste plaiuri civilizația umană a fost una extrem de înfloritoare, ceea ce susține teza potrivit căreia leagănul civilizației europene se găsește în arealul geografic din care face parte și R. Moldova, alături de România și o parte din actualul teritoriu al Ucrainei. „Doar pentru comparație să spunem că în vreme ce arheologia germană și cea franceză proslăvesc civilizația celtică, ale cărei rămășițe sunt descoperite în Europa Occidentală. Însă celții, față de civilizațiile care s-au succedat pe aceste pământuri, nu au fost decât niște primitivi”, declară istoricul. Faptul că dovezi ale tehnologiilor avansate pentru zorii civilizației umane apar permanent din măruntaiele pământurilor basarabene ilustrează acest lucru. Din păcate, un mare dezavantaj, din punctul de vedere al popularității acestor situri îl constituie lipsa valorii arhitecturale a acestor descoperiri. Faptul că nu au fost descoperite construcții sau clădiri similare cu cele celebre ale antichității nu știrbește însă cu nimic din valoarea descoperirilor făcute aici.

În numărul viitor veți putea citi despre modul în care se scurg din țară relicve de valoare patrimonială inestimabilă.

Profil de arheolog

Deși foarte tânăr, Sergiu Popovici, s-a afirmat deja, la 27 de ani, ca un specialist al Agenției Naționale Arheologice. În aceste zile, el conduce o echipă de săpători la Orheiul Vechi, acolo unde un sit antic, un val de apărare de pământ din timpul geților, stă în calea apeductului care va traversa zona și trebuie descărcat de sarcina arheologică. „Patrimoniul nostru arheologic ar putea oferi un valoros material pentru promovarea imaginii țării noastre la nivel mondial. Mai mult ca atât, bogăția și diversitatea culturilor arheologice, de fapt a civilizațiilor antice oferă un colorit cu totul specific respectivului spațiu, dându-i o aură cu totul originală”, spune Sergiu Popovici. În ceea ce privește viitorul acestei meserii în R.Moldova, entuziasmul specialistului își mai pierde puțin din elan. „Din păcate, domeniul acesta nu a fost niciodată în vizorul autorităților. Viitorul științei arheologice și a patrimoniului arheologic în RM este în strânsă legatură cu politicile statului în domeniul culturii, pe de o parte, și al Academiei de Științe, pe de altă parte. Un rol important în viziunea mea i-ar reveni societății civile care ar putea avea un cuvânt greu de spus. Astăzi putem doar constata că arheologia se află într-o stare deplorabilă din toate punctele de vedere și, practic, se menține datorită entuziaștilor cărora nu le este indiferentă soarta patrimoniului arheologic și istoria străveche a acestui pământ” concluzionează arheologul.