Rețeaua Telegram își va lansa propria monedă virtuală, cu câteva luni mai devreme decât Facebook

Obiectivul rețelei Telegram este crearea unui produs mai ușor accesibil decât criptomonedele actuale, precum Bitcoin, care se adresau în principal unui public de inițiați. Într-un document scăpat publicității în urmă cu un an, rețeaua de mesagerie fondată de Pavel Durov afirma că intenționează să creeze o monedă și mai mult decât atât.

Rețeaua TON (Telegram Open Network), bazată pe tehnologia blockchain, ar trebui să pună la punct un întreg sistem de plată securizată și rapidă ce se dorește a fi „o alternativă la VISA și Mastercard, pentru o nouă economie descentralizată”. În acest scop, Telegram a atras suma de 1,7 miliarde de dolari de la 200 de investitori privați cu ocazia unei masive strângeri de fonduri în criptomonedă (ICO), efectuată de două ori. Succesul a fost atât de mare încât mesageria Telegram a anulat organizarea unei strângeri publice de fonduri, impunând investitorilor neselecționați să aștepte lansarea oficială a Gram-ului pentru a-și putea procura noua criptomonedă, pe care ar fi putut să înceapă să o achiziționeze la momentul strângerii de fonduri.

De vreme ce Telegram nu s-a exprimat public asupra subiectului, informațiile sunt filtrate cu zgârcenie printre investitori, situați în principal în Statele Unite, Asia și Rusia.

„Aceștia sunt legați printr-un acord de confidențialitate”, a declarat pentru AFP o sursă apropiată mediilor economice de la Moscova, pretinzând că dintre investitori cunoaște personal „cel puțin un bancher de prim plan și un om de afaceri din lista Forbes Rusia”, compusă din cei mai bogați oameni ai țării. „Nu se putea investi decât pe bază de invitație, multă lume dorea să se implice”, a adăugat sursa citată.

Potrivit cotidianului economic rus Vedomosti, Telegram a început duminică testarea proiectului TON, punând în circulație coduri și instrucțiuni pentru a crea un „nod” și a deveni astfel actor al rețelei. Primele Grame ar trebui să fie puse în circulație peste două luni, potrivit New York Times, care citează investitori anonimi. Cu alte cuvinte, înainte de lansarea criptomonedei Libra, pe care Facebook speră să o pună în circulație în cursul primului semestru al anului 2020. Timpul este scurt, iar Telegram și-a luat angajamentul, potrivit presei de specialitate, să furnizeze investitorilor criptomoneda Gram până la 31 octombrie, în caz contrar restituindu-le banii investiți în proiect.

„Facebook, la fel ca Telegram, își dă seama că există un spațiu de cucerit: să le permită oamenilor să schimbe prin Internet sume modice, fără a mai apela la moneda convențională, la operațiunile bancare sau la aplicații specializate”, a declarat Manuel Valente, pentru AFP. „Aceasta va adânci temerile Statelor-Națiune asupra pierderii influenței lor”, adaugă directorul de analiză și strategie al CoinHouse, care propune publicului larg instrumente pentru a investi în criptomonede.

În acest mic joc, serviciile de mesagerie, precum Telegram sau Facebook cu al său WhatsApp, au multe de câștigat. Potrivit unui raport al ATON, unul dintre principalele fonduri de investiție ruse, „criptomonedele care vor avea succes sunt cele care vor fi parte integrantă din ecosistemul de mesagerie al unei rețele de socializare existente”.

O rețea importantă de utilizatori, precum cei 250 de milioane estimați de Telegram, ar permite „creșterea acceptării criptomonedei în rândurile publicului larg”, adaugă ATON, conform căruia produse precum Gram (criptomoneda Telegram) sau Libra (criptomoneda Facebook) ar putea astfel „să introducă literalmente criptomoneda în fiecare cămin”. Mai rămâne un singur obstacol de trecut: o criptomonedă funcțională va trebui să fie în „perfectă conformitate cu reglementările în vigoare”. Cu ocazia summit-ului miniștrilor de finanțe din G7 desfășurat în iulie la Chantilly, aproape de Paris, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre au atras atenția asupra riscurilor pentru sistemul financiar internațional pe care le ridică aceste proiecte ambițioase de monedă digitală.

Mesageria Telegram, creată în 2013 de frații ruși Nicolai și Pavel Durov, este cunoscută în primul rând pentru capacitatea de a proteja și anonimiza schimburile de informații. Utilizarea acesteia și de către membrii mișcărilor jihadiste a stârnit multiple controverse. Organizație non-profit, Telegram se bazează pe programe informatice „open source”, adică libere de copyright și accesibile tuturor pentru a îmbunătăți/modifica programul, respingând orice tip de control asupra funcționării și administrării sale.