România, bună la mediu

Îmi luasem atunci angajamentul să detaliez categoriile de asistență, rezumându-mă doar la menționarea acestora. Am decis să demarez acum o serie de articole având tematici adiacente, indicând asupra principalelor reușite, propunându-mi să combat anumite stereotipuri şi prejudecăţi negativiste care există în prezent în percepţia românilor de pe cele două maluri. Mă voi opri de această dată la domeniul mediului natural. Chiar dacă există de mai mulți ani o colaborare în domeniu, două evenimente relativ recente au marcat o nouă etapă a cooperării dintre cele două state. Primul a avut loc în aprilie 2010, la Bucureşti, iar cel de al doilea în decembrie 2013 la Chişinău. Ambele evenimente i-au avut drept protagonişti pe miniştrii şi viceminiştrii/secretari de stat responsabili de mediu. Acestea au marcat semnarea unui protocol iniţial şi a unor protocoale adiţionale privind acordarea de către România a 15 milioane de euro, bani nerambursabili, pentru implementarea unor proiecte în domeniul protecției mediului şi schimbării climatice. Ajutorul face parte din acel total de 100 de milioane de euro anunţaţi în 2010, iar asistenţa va fi acordată în funcţie de proiectele depuse de către partea moldovenească, respectiv de necesităţile acesteia. Urmează să vedem, aşadar, cum vor evolua lucrurile, dar cert rămâne că urmează ca relaţia bilaterală să se dinamizeze în baza unor proiecte concrete. Am putea, deja, să anticipăm priorităţile RM, bazându-ne pe declaraţiile ministrului Mediului, care are în vizor asigurarea cu apă şi canalizare, schimbări climatice, împădurirea, termoizolarea şcolilor şi altele. Vorbim, aşadar, despre nişte proiecte de natură să sporească semnificativ calitatea vieţii românilor din stânga Prutului.

Se mai are în vedere, de asemenea, cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti. Regiunile Delta Dunării şi Prutul de Jos sunt şi ele nişte priorităţi declarate ale celor două guverne, în sensul amenajării lor şi valorificării conform standardelor europene.

Cele menţionate mai sus au statut de iniţiative fezabile, dar mai putem vorbi şi despre anumite acţiuni concrete, care deja au fost demarate sau realizate. De exemplu, pe parcursul anului trecut a avut loc un proiect pilotat de România, cu participarea mai multor state europene, în urma căruia au fost pregătite pentru export şi transportate în Polonia aproximativ 140 de tone de deşeuri provenite de pe urma pesticidelor. Susţinerea financiară s-a operat prin intermediul Fondului de încredere NATO/PpP. Respectiv, din suma totală de 2,2 milioane de euro, România a contribuit cu 1,9 milioane.

Au fost demarate şi câteva proiecte regionale de anvergură. Primul constă în crearea Parcului Naţional „Orhei”, alături de specialişti în biodiversitate din România. Iar al doilea constă în construcţia unui parc industrial de tip greenfield (« teren verde »), proiect iniţiat în urma unui parteneriat dintre Consiliul Judeţean al judeţului Prahova din România, Guvernul Republicii Moldova şi Primăria oraşului Cimişlia. Ambele proiecte conţin investiţii financiare şi de expertiză din partea României.

Inclusiv tinerii s-au numărat printre beneficiarii suportului României. În toamna anului 2013, mai mulţi elevi din câteva şcoli din mediul rural au beneficiat de o tabără în România, în urma implementării unui program internaţional desfăşurat la Braşov, prin eforturile Fundaţiei Erste şi WWF. În plus, mai mulţi tineri jurnalişti au participat la o serie de activităţi de dezvoltare profesională în domeniul jurnalismului de mediu, cu susţinerea mai multor experţi din România şi facilitate de Mişcarea Ecologistă şi Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic.

Toate aceste acţiuni, dar şi altele care n-au fost cuprinse în această scurtă prezentare, vin să demonstreze, dacă mai era nevoie, că România îşi ia în serios rolul de partener al Republicii Moldova în parcursul european al acesteia, schimbând paradigma şi oferind exact tipurile de asistenţă de care era nevoie din perspectiva beneficiarului.