România devine noul mare jucător al Europei (DOCUMENT)

Studiul „Offshore Wind Roadmap for Romania”, realizat de către specialiștii Băncii Mondiale, arată faptul că țara noastră are cel mai mare potențial energetic din Europa. Conform studiului, în Marea Neagră vor exista proiecte de până la 19 miliarde de euro până în 2035, 7GW noi pentru sistemul energetic național și până la 77.000 de noi locuri de muncă.

„O nouă zi cu vești bune de la Ministerul Energiei. Astăzi a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potențialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susținut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziție de Comisia Europeană (DG Reform). Experți de talie mondială au analizat în premieră zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar datele sunt fascinante: potențial total de 76GW — 22GW pe platformă fixă și 54 GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3GW și 7GW până în 2035. Energia eoliană offshore este verde, la un preț competitiv și cu efecte mari de multiplicare în economia locală. Anul viitor, cu sprijin continuu de la Banca Mondială, Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, vom finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene. Am reușit anul acesta să adoptăm legea energiei eoliene offshore, România devenind prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar și atractiv pentru investitori. Suntem cu câțiva pași înaintea tuturor celorlalte state din regiune și trebuie să menținem tempoul. Dacă vom fi în continuare primii, avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune și să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securității și independenței energetice. Mulțumesc Comisiei Europene și DG Reform pentru sprijinul constant oferit în realizarea acestui proiect de importanță națională. Suntem încrezători că această colaborare va continua și în etapa următoare”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja Raportul indică două scenarii: Scenariul cu creștere redusă

– Vizează 150 de turbine instalate prin 5 proiecte, până în 2035. Valoarea investiției s-ar ridica la 9 miliarde de euro, capacitate instalată de 3 GW, care va asigura 16% din necesarul de energie al țării. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare și impactul economic, România va avea 28% conținut local și vor fi create aproximativ 21 de mii de locuri de muncă. Scenariul cu creștere intensivă – Vizează 360 de turbine instalate prin 7 proiecte, până în 2035. Valoarea investiției va fi de aproximativ 19 miliarde de euro, capacitate instalată de 7 GW, care va asigura 37% din necesarul de energie al țării. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare și impactul economic, România va avea 38% conținut local și vor fi create aproximativ 77 de mii de locuri de muncă.
Ce spun specialiștii Băncii Mondiale La nivel global, tehnologia pentru energie eoliană offshore (OSW) furnizează volume mari de energie din proiecte la scară de GW, la prețuri competitive cu cele ale noilor tehnologii de generare convențională. România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW și o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată România. Prezentul raport evidențiază potențialul pentru o capacitate de platforme eoliene offshore de până la 7 GW, amplasate la cel puțin 50 km de coastă și, în cea mai mare parte, în ape relativ puțin adânci, care ar putea fi construite de la începutul anilor 2030, folosind facilitățile portuare bine dotate ale României, lanțul de aprovizionare pe bază de produse siderurgice și alți lucrători locali. Deși la Marea Neagră nu este la fel de mult vânt ca în cea mai mare parte a zonelor maritime din Europa de Nord, este probabil să se stabilească o piață regională, odată cu dezvoltarea de proiecte în zonele economice exclusive ale Bulgariei, Turciei și Ucrainei. Piețele regionale și globale de OSW vor oferi și alte oportunități pentru furnizorii români. Impactul asupra mediului înconjurător reprezintă un aspect cheie de luat în considerare, dincolo de reducerea producției de dioxid de carbon și a cantității de apă utilizată în tehnologiile bazate pe tehnologiile de generare convențională. O incertitudine cheie în România în această privință o reprezintă rutele de migrație a păsărilor către / dinspre zonele umede ale Deltei Dunării.