Internațional

România își schimbă forma administrativ-teritorială

Chiar dacă disputele și controversele pe marginea acestui proiect există, majoritatea acestora sunt legate de orgoliile locale, multe dintre actualele reședințe de județe urmând să devină localități de rangul doi în structurile administrative care se preconizează. Dincolo însă de aceste neajunsuri minore, crearea regiunilor va aduce o serie de avantaje. O mai bună gestionare a resurselor financiare (inclusiv posibilitatea de a accesa mai ușor fonduri europene pentru dezvoltare), precum și reducerea consistentă a birocrației, prin reducerea numărului de autorități locale, sunt doar cele mai importante din această listă.

Opt regiuni în loc de 40 de județe

România va avea opt regiuni, cele trasate încă din 1997, dar care în prezent nu au personalitate juridică şi nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Cele opt regiuni vor fi: Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est – care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.
Proiectul stabileşte şi funcţionarea unui Consiliu regional, care „se alege pentru un mandat de 4 ani”. Fiecare regiune va fi condusă, începând cu 2016, de un preşedinte ales prin vot direct de cetăţeni. Consiliul regional urmează să fie ales tot de cetăţeni. Dacă procesul de regionalizare se va încheia în acest an, preşedintele regiunii va fi ales până în 2016 de consilierii judeţeni şi locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, preşedintele regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetăţeni. Până la alegerea directă a preşedintelui regiunii, actualii şefi de consilii judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai regiunilor.

Buget multianual

Fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune. De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare Consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu consultativ economic şi social, organism cu rol consultativ. În fiecare regiune funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale.

(V. B.)

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.