La aceasta se adaugă și faptul că în unele biserici românești deja se slujește parțial și în limba ucraineană, că asociațiile românești nu sunt sprijinite de autoritățile statului, că românii de aici se simt șicanați și hărțuiți și că pot merge în România doar pe baza unei vize. La fel ca și alte comunități istorice din jurul României, românii din regiunea Cernăuți își doresc și solicită un sprijin mai consistent din partea autorităților de la București în chestiuni de care depinde păstrarea identității lor naționale.
Cei peste 200.000 de români din regiunea Cernăuți trăiesc în patru raioane cu populație compactă sau majoritară și spun că cel mai mare necaz pe care îl au în acest moment este acela că, încet-încet, școlile cu predare în limba română sunt ucrainizate, comasate sau suspendate. Oamenii trag un semnal de alarmă și avertizează că ‘acum se decide soarta comunității și dacă nu se face ceva urgent, în câțiva ani ne vom pierde’.
‘Dacă nu mai avem școli, nu ne pierdem complet, dar rămânem fără dinți și fără măsele, adică ne vor asimila. Ei se bucură când dansăm, când cântăm, pentru dânșii este un factor exotic, dar așa condiții ne-au creat în ceea ce privește învățământul, că putem să ne pierdem limba maternă’, susține Arcadie Moisei, inspector în cadrul Departamentului de Învățământ al Centrului Cultural Român ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ din Cernăuți.
Ca și când acest lucru nu ar fi de ajuns, autoritățile ucrainene au început un proces de comasare a școlilor, în numele reducerii cheltuielilor, iar primele care i-au căzut victime au fost școlile românești.
Astfel, școlile românești din satele Bălcăuți, Stălinești și Nesvoia au fost recent desființate ca entități de sine stătătoare și au devenit filiale ale unei școli mixte româno-ucrainene, decizia fiind luată total arbitrar, fără ca părinții să fie consultați. Și asta în condițiile în care minoritatea ucraineană din România beneficiază de toate drepturile pentru păstrarea identității naționale, inclusiv cele privind învățământul în limba maternă, la care se adaugă alocări substanțiale de la bugetul de stat.
Reportajul complet citiţi pe Agerpres
