Astfel, după mai multe săptămâni de proteste, manifestanţii pro-ruși care au ocupat sediul administraţiei locale din Doneţk au proclamat luni o "republică suverană". Evenimente similare, care însă nu s-au finalizat cu astfel de anunțuri, au avut loc și în alte orașe din estul Ucrainei, cum ar fi Harkov sau Lugansk.
Aceste evoluții sunt îngrijorătoare atât pentru autoritățile de la Kiev cât și pentru puterile occidentale, deoarece ele par copii fidele ale primelor cazului Crimeei. În fond, prima etapă a anexării Peninsulei a fost reprezentată de manifestați publice, urmate de declararea independenței și de finalizarea procesului de alipire teritorială după referendumul de la jumătatea lunii martie.
În acest context, scopul Rusiei în Ucraina devine astfel cât se poate de evident. Anexând Crimeea, Moscova a obținut o peninsulă importantă din punct de vedere strategic, la care însă nu are acces destul de ușor. În fond, singura legătură dintre Rusia și Peninsulă este reprezentată de feribotul care face legătura între orașul Kerchi, din Crimeea, și portul Kavkaz, din Rusia. În schimb, anexând Crimeea, Rusia nu a făcut altceva decât să obțină o poziție înaintată, pe care apoi să încerce să o securizeze. După ce Kremlinul a văzut că sancțiunile aplicate de vestici nu sunt dure, a venit momentul ca scenariul pus în scenă în Crimeea să se repete și în alte regiuni aflate la est de Nipru.
Dacă evenimentele vor evolua la fel ca în Crimeea și în celelalte regiuni din estul Ucrainei, atunci atunci devine evident că asistăm la o acțiune concertată a Moscovei care urmărește să redeseneze granițele din regiune. De asemenea, ce se întâmplă pe străzile Donețkului este dovada indirectă a faptului că sancțiunile pe care vesticii le-au încercat împotriva Rusiei nu au avut niciun rezultat din moment ce Kremlinul continuă să alimenteze indirect intabilitatea din Ucraina.
De asemenea, noile evoluții din țara vecină trebuie privite în legătură cu anunțul făcut recent de Moscova în legătură cu situația etnicilor ruși din Letonia. Federaţia Rusă a cerut vineri autorităților de la Riga să dea curs "fără întârziere" recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile omului în ce priveşte drepturile minorităţii rusofone din republica baltică. O astfel de poziție nu face decât să demonstreze că, în curând, situația din Ucraina s-ar putea repeta și în zona Mării Baltice, spațiu perceput de Moscova ca fiind extrem de vulnerabil.
Dacă ce s-a întâmplat în Crimeea se va repeta și în alte regiuni ale Ucrainei sau chiar în Letonia este încă greu de spus. În schimb, devine din ce în ce mai evident că asistăm la o acțiune premeditată a Moscovei care urmărește o politică revizionistă în estul Europei, politică ce poate avea consecințe grave nu doar pentru această regiune. Sub pretextul apărării etnicilor ruși de peste granițe, Kremlinul nu face altceva decât să își mărească aria de influență, în dauna unor state, printre care și Republica Moldova, care doresc un viitor euro-atlantic. Consecințele s-ar putea să fie cât se poate de grave, nu doar pentru estul Europei, ci și în plan global.
sursa: obiectiv.info/CiprianStan
