Rusia înregistrează cele mai mari câștiguri teritoriale din ultimii patru ani în Ucraina, iar ritmul avansului amintește de primele luni ale invaziei. Potrivit hărților de luptă realizate de platforma ucraineană DeepState, Moscova a ocupat în luna noiembrie aproximativ 500 de kilometri pătrați, aproape dublu față de luna precedentă. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează că această accelerare a ofensivelor vine exact înaintea unui summit de urgență convocat la Londra, unde viitorul conflictului se discută sub presiunea faptului împlinit pe teren.
În capitala britanică, președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu premierul Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, într-un moment descris drept critic pentru direcția procesului de pace. Parisul insistă că Ucraina „nu este în pragul colapsului”, dar recunoaște că sprijinul militar și financiar trebuie garantat pe termen lung, mai ales dacă negocierile conduse de administrația Trump nu duc la un acord sau, mai grav, se blochează. Mesajul este clar: fără un angajament ferm al Europei, câștigurile rusești riscă să se consolideze.
Vladimir Putin spune deschis că obiectivul său rămâne controlul întregului Donbas și al așa-numitei „Novorossia”, fie „prin forță, fie prin negociere”. Planul de pace discutat cu Washingtonul, în forma scursă în presă, include cedarea unor teritorii întinse către Rusia – o propunere respinsă atât de Kiev, cât și de marile capitale europene. În același timp, pe front, armata rusă avansează pas cu pas: la Siversk, în regiunea Donețk, Moscova revendică noi poziții pe flancul nordic, folosind grupuri mici de infiltrare, aceeași tactică folosită cu succes la Pokrovsk. Ucraina confirmă lupte intense și spune că jumătate din oraș a devenit „zonă contestată”, în timp ce Rusia vorbește despre progrese și la Rivne (Donețk) și Kuceriovka (Harkov), informații care nu pot fi verificate independent.
Discuțiile politice se poartă în paralel cu bombardamentele. Zelenski a anunțat recent o „conversație lungă și substanțială” cu emisarul Casei Albe pentru Rusia, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, implicat în negocieri în numele administrației Trump. La scurt timp după acest apel, Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, vizând infrastructura critică și gările. În fundal, sprijinul internațional pentru Kiev pare să slăbească: Donald Trump Jr. sugerează că Washingtonul ar putea renunța complet la mediere, în timp ce generalul Keith Kellogg, pe final de mandat ca emisar, susține că un acord ar fi „foarte aproape”.
Summitul de la Londra este privit ca o încercare de ultim moment a liderilor europeni de a evita un „dictat al păcii” în termeni convenabili Moscovei, scenariu despre care avertizează chiar Emmanuel Macron. Situația este complicată și de noua Strategie de Securitate Națională a administrației Trump, document care acuză Europa că „blochează pacea în Ucraina” și renunță la definirea Rusiei drept „amenințare directă”. Kremlinul a salutat imediat schimbarea de ton, văzând în ea o confirmare a propriei narațiuni despre conflict.
Chiar dacă cifrele par favorabile Moscovei, experți militari atrag atenția că Rusia nu a reușit încă o străpungere strategică majoră. Analistul Emil Kastehelmi, de la Black Bird Group, subliniază că armata rusă capturează în principal sate mici și teren agricol, fără să compromită, deocamdată, întreaga linie de front ucraineană. Totuși, presiunea în sud-est și nord-est obligă Kievul să își redistribuie trupele, ceea ce sporește riscul unor noi pierderi teritoriale. Venirea iernii ar putea încetini avansul, dar ordinele lui Putin de a pregăti „operațiuni de iarnă” arată că Rusia nu intenționează să reducă miza. În timp ce hărțile se colorează lent în roșu, deciziile luate în capitalele occidentale vor conta la fel de mult ca luptele de pe linia frontului.
