Zilele trecute, Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii (MC), ne-a informat că, după publicarea articolelor, mai mulţi reprezentanţi din teritoriu s-au adresat Agenţiei, cerând sfaturi pentru salvarea acestor biserici. „M-a sunat primarul de Hiliuţi. Mesajul lui era de genul: ce să facem ca să salvăm biserica? I-am propus, în primul rând, să-l găsească pe arhitectul raional şi să înceapă o proiectare de restaurare, iar în paralel să facă o evaluare aproximativă a devizului de cheltuieli. Respectiv, Agenţia îşi ia angajamentul să fie co-partenerul acestui proiect, redactând partea teoretică a planului, scopurile, obiectivele etc.”, ne-a relatat Ştefăniţă.
Interesant este că nu doar bisericile de lemn au revitalizat atenţia oamenilor faţă de monumentele din republică. Ştefăniţă a mai precizat: „Primarul satului Şipca, raionul Şoldăneşti, a venit cu iniţiativa unei cercetări pentru a pune în valoare mai multe beciuri, catacombe din localitate. De asemenea, împreună cu Grigore Guţu, preşedintele Asociaţiei Dacii Liberi, încercăm să soluţionăm problema degradării Conacului Cantacuzino din Hincăuţi (Edineţ)”.
Inscripţie de pe Biserica de lemn „Sf. Arhanghel Mihail” din Hiliuţi, Râşcani
Contactat de noi, primarul de la Hiliuţi, Râşcani, Alexandru Sandu, ne-a spus că această problemă demult se află în vizorul lor, dar că nu au avut până acum vreo susţinere din partea autorităţilor centrale. „Am mai scris la MC încă pe când era ministru Cozma. Am un răspuns oficial precum că, în cel mai apropiat timp, domnul Ursu (Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală – n.n.) o să vină să inspecteze biserica. Am aşteptat în zadar, biserica însă nu a mai aşteptat şi acoperişul s-a prăbuşit”, ne mărturiseşte primarul. În acelaşi timp, Sandu se arată optimist referitor la viitorul bisericii de lemn din localitate, care datează din 1808. „Am discutat cu un arhitect de la Bălţi, care e licenţiat anume în domeniul restabilirii bisericilor de lemn. Pe la mijlocul lunii martie va veni să facă măsurările în original. E un lucru migălos, cere timp şi bani, dar cu ajutorul AIRM sper că vom obţine un proiect finanţat de ambasadele donatoare, în special cea a SUA, astfel încât să refacem biserica aşa cum a fost ea cândva”, spune primarul. Potrivit lui, locuitorii satului, inclusiv preotul, sunt de acord să susţină această cauză.
Întrebat de noi care sunt posibilităţile de susţinere a unor proiecte de restaurare a acestor biserici de lemn şi cum ar putea fi ele obţinute, directorul AIRM ne-a comunicat că, la acest moment, sunt mai multe oferte de finanţare şi că îşi propune să unească trei-cinci biserici pentru un grant. „Există Planul operaţional comun România-Moldova-Ucraina sau ofertele care vin în fiecare an din partea Ambasadei SUA, din Fondul ambasadorial pentru conservarea preventivă a patrimoniului cultural. Dar ambele proiecte cer cofinanţare locală. Am încercat să identificăm împreună cu liderii locali partenerii pentru aceste proiecte: primăria, enoriaşii, Biserica. Sper că vom reuşi”, conchide Ion Ştefăniţă.
