Greco-catolice
Sf. aep. Ambrozie al Milanului
Romano-catolice
Ss. Ambrozie, ep. înv.; Maria Giusseppa Rosselo, călug.
Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș este pomenită în calendarul creștin ortodox la 7 decembrie.
S-a născut în orașul Târnovo și din botez i s-a dat numele Filofteia (iubitoarea de Dumnezeu), lucru pe care îl va dovedi cu fapta în cursul scurtei sale vieți pământești.
Din copilărie, Sfânta Filofteia mergea des la biserică, iubea slujbele și cuvintele Sfintei Scripturii, posturile și rugăciunea. Cea mai mare virtute a sa era însă milostenia.
Încercarea Sfintei Filofteia în această viață a fost cea cu care copii orfani se întâlnesc de multe ori. Rămasă de mică orfană de mamă, Sfânta Filofteia a avut mamă vitregă. Și mama vitregă chinuind-o cu diferite munci îi făcea tot felul de necazuri și de schingiuiri. Nici de la tatăl său Sfânta Filofteia nu primea afecțiune și grijă, dimpotrivă: "tatăl ei cel gros la minte, întunecat la judecată și mai întunecat la cunoștință … o muncea cu multe feluri de bătăi și chinuri" (Viețile Sfinților).
Sfânta Filofteia și-a dat sfârșitul la vârsta de 12 ani, în urma unei lovituri pe care a primit-o de la tatăl său. Acesta se afla în câmp la arat și a lovit-o cu o bardă atunci când a văzut-o pe fiica sa cum împărțea săracilor din mâncare pe care trebuia să i-o aducă lui.
Nu a suferit moarte de mucenică în perioada marilor persecuții împotriva creștinilor, dezlănțuite de împărați persecutori. Nu mai erau tirani ca să poruncească, nu mai erau torționari care să chinuiască. A fost chinuită însă în vreme de pace, nu de cei străini, ci chiar de cel ce a născut-o și de mamă sa vitregă, care erau creștini.
Tradiția consemnează faptul că Sfânta Filofteia nu a putut fi adusă în cetatea Târnovei datorită faptului că trupul său care strălucea cu o mare lumină s-a făcut atât de greu încât nu a putut fi ridicat de pe loc cu nici un chip. Episcopul locului, înțelegând că voia muceniței era alta decât de a merge la Târnovo, a început a rosti la căpătâiul ei nume de cetăți, mănăstiri și biserici. Doar atunci când a fost pomenit numele Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, trupul ei a putut fi mutat din loc.
În timpul domnului Radu cel Mare (1495-1508), moaștele sale au fost aduse în Țara Românească și așezate la Curtea de Argeș, în Biserica Domnească, iar mai târziu, când Neagoe Basarab a construit Mănăstirea Curtea de Argeș (1517), trupul sfintei a fost mutat acolo, loc în care se află și astăzi.
AGERPRES
