Astfel, până la sfârşitului anului curent, savanţii moldoveni vor prezenta date oficiale cu privire la conţinutul de reziduuri în strugurii şi în vinurile moldoveneşti, precum şi recomandări privind stabilirea limitei maxim admisibile (LMA) a acestor reziduuri în producţia viti-vinicolă.
Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la AŞM, academicianul Boris Găină a anunţat că a fost creat un grup de lucru, care va analiza producţia viti-vinicolă, din care fac parte experţii în domeniu Elena Scorbanova, Maria Gonţa, Rodica Sturza, Dumitru Bratco, Oleg Bogdevici ş.a.
Prezentă la conferinţă, Rodica Sturza, directoarea Centrului naţional de verificare a producţiei alcoolice din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a declarat că, din momentul declanşării crizei, au fost efectuate circa 180 de analize ale vinurilor din stocurile de la întreprinderile moldoveneşti. Potrivit ei, testele au demonstrat că în 95 la sută din vinurile moldoveneşti concentraţia medie de ftalaţi este sub nivelul de 0,1/l, adică acestea pot fi exportate.
Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice care se utilizează extrem de larg în calitate de adaosuri la substanţele polimerice (mase plastice, cauciucuri), vopsele, produse cosmetice.
O directivă europeană, intrată în vigoare la 1 iulie 2008, recomandă statelor-membre UE să interzică ultilizarea materialelor plastice, cauciucului, peliculelor de ambalat, cartonului impregnat, celulozei etc., care conţin ftalaţi şi pot să vină în contact cu apa potabilă sau cu alimentele. Dacă este imposibil să se evite acest lucru, se stabileşte o limită maxim admisibilă (LMA) pentru fiecare ftalat. Potrivit Rodicăi Sturza, până în prezent nicio ţară din lume nu a stabilit această limită pentru reziduurile de ftalaţi din produsele alimentare, inclusiv vinuri.
