Scrisoarea săptămânii: Desțărănizarea țării…

În mare măsură aceștia au fost cei de vârsta a doua și a treia, adică cei ce cunoșteau dulceața și belșugul celui mai bun pământ din Europa încă până la 1949. Îmi aduc aminte cum unii din acești țărani plângeau de bucurie și aruncau în gură boabe de țărână uscată.
Primii ani a fost bine. Țăranii văzându-se cu hambarele pline, țarcurile cu animale și cu niscaiva parale se bucurau. Oamenii mai și petreceau, dar cel mai important era că tinerii deprindeau muncile agricole de la părinții lor. În sat erau tineri, școala și grădinița aveau copii îndeajuns. În curând însă bucuria a căzut în scârbă. Din cauza autorităților incompetente și indiferente față de problemele țăranilor, noii proprietari de gospodării țărănești chiar dacă au adunat multă producție, în lipsa unor asociații de stat de achiziție și piețe de desfacere, dar și din cauza existenței intermediarilor care profitau de munca țăranilor, aceștia rămâneau în pierdere. Țăranii au început să cedeze pământurile și să părăsească țara.
Și la Bulboaca, la inițiativa lui Voronin au apărut stațiuni de tehnică agricolă menite să ajute agricultorii. La inaugurarea unei asemenea stațiuni numită „Agrotehplant”, Z. Greceanîi a menționat că de acum înainte bulbocenii pot răsufla ușurați – au tehnică la mână, dar s-au înșelat. Tehnica a ajuns în mâinile noilor lideri de gospodării, iar oamenii simpli s-au ales cu nimic. Atunci țăranii nu au avut de ales decât să dea pământul sau să-l vândă liderilor; să muncească ca robi la cei care au devenit lideri; ori să apuce calea pribegiei.
În localitatea noastră putem recepționa diferite posturi TV. Urmărim și emisiunile cu tematică agricolă. Suntem impresionați de faptul că în alte părți țăranii sunt ajutați, susținuți, la noi însă nimeni din conducători nu se gândește la binele omului de la țară. Nici pe Bumacov, nici pe Filat nu-i interesează soarta țăranului. Ei au mașini de lux, palate luxoase, fac nunți și cumetrii ca-n povești odraslelor lor, încurajează mita, iar problemele țării nu le rezolvă.
Orașul Briceni a devenit o livadă a țării, așa cum doreau în anii 60-90 cei de la Kremlin s-o vadă. De ce oare? Pentru că noii „boieri” primesc credite nerambursabile pentru fiecare hectar sădit. Și de ce adică să nu te îmbogățești din banii statului, iar pensionarii amărâți cu o pensie de 500-600 de lei să nu ducă o viață de câine? Nimeni nu garantează o piață de desfacere a fructelor, vinului.
În curând va demara campania electorală. Noii demagogi vor porni prin țară și vor promite țăranilor marea și sarea, inclusiv noi locuri de muncă. De unde? Până la 1990 marea majoritate a țăranilor era legată de pământ. Astăzi, însă, cine va rămâne să lucreze pământul, mai ales, în condițiile actuale?
Mihai Rusnac,
proprietar de pământ,
s. Bulboaca, r-nul Briceni