Cum s-a procedat în Republica Moldova?
De aceeaşi părere este şi un alt deputat al primului parlament, Vlad Darie. Solicitat de TIMPUL, el a amintit cu sarcasm că foştii lui colegi au un singur „privilegiu” – de a fi lipsiţi chiar şi de pensia de deputat, nemaivorbind de alocaţii şi indemnizaţii de stat. „Avem şi colegi care au fost nevoiţi să-şi ia lumea în cap, să plece din ţară şi să muncească la negru peste hotare”, afirmă Vlad Darie.
La rândul său, membrul Asociaţiei „Parlamentul-90”, juristul Petru Munteanu, ne-a spus că în Lega cu privire la statutul deputatului, adoptată la 4 aprilie 1994, nu este prevăzut nimic pentru deputaţii din primul parlament, cu excepţia celor care au fost degrevaţi în comisii. „Acestora, dacă au atins vârsta de 62 de ani, li se acordă câte o pensie de deputat. Autorităţile publice, când aud că a murit un deputat din primul parlament bat din palme de bucurie că au mai scăpat de un potenţial pensionar. Mihai Volontir, Valentin Mândâcanu, Valentin Oglindă ş.a. sunt bolnavi de mai mult timp, dar cine are grijă de ei?”, se întreabă Petru Munteanu. „Semnatarii Declaraţiei de Independenţă, peste 270 la număr, au fost daţi cu desăvârşire uitării, mai cu seamă în cei opt ani de guvernare comunistă. Lituanienii, bunăoară, au făcut totul pentru semnatarii actului lituanian de independenţă, noi, însă, suntem marginalizaţi şi discriminaţi”, consideră Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Baroului avocaţilor din R. Moldova.
Pantelei Sandulache precizează că 49 din cei peste 270 de deputaţi care au semnat Declaraţia de Independenţă au decedat, 80 la sută neajungând la vârsta de pensionare. Tot el ne-a spus că 43 din deputaţii primului parlament, care au activat în legislativele ulterioare, nu sunt afectaţi de discriminare. El constată că astfel s-a creat o situaţie stupidă: unii deputaţii care au luptat cu înverşunare împotriva creării statului R. Moldova beneficiază de pensii de stat, iar cei care au stat la leagănul statalităţii nu beneficiază.
Iniţiative legislative neglijate
Pe 28 decembrie 2005, deputaţii PDM Dumitru Diacov şi Valentina Buliga au înaintat o iniţiativă legislativă, înregistrată cu nr.1478, care prevedea lichidarea discriminării deputaţilor din primul parlament. Scopul acestei legi, motivau ei, consta în „ stabilirea unei echităţi sociale la asigurarea cu pensii a deputaţilor în parlament, indiferent de legislatura în care au activat”. Costul acestei iniţiative, precizau deputaţii PDM, „nu va fi mare, deoarece o parte din deputaţi deja sunt pensionaţi, altă parte va fi pensionată treptat”. Potrivit datelor furnizate de „Parlamentul-90”, în 2010 vor fi pensionaţi 14 deputaţi din primul parlament, în 2011 – 15, în 2012 – trei, în 2014 – nouă deputaţi.
La 19 ianuarie 2007, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, a depus o iniţiativă legislativă analogică, motivând importanţa „rolului pe care l-au avut deputaţii în Parlamentul de legislatura a XII-a, inclusiv în Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti de legislatura a XII-a, în crearea statului Republica Moldova”. El solicita „stabilirea unei condiţii unice pe pensionare pentru deputaţii în Parlament, indiferent de legislatură”. Iniţiativa preşedintelui RM n-a fost, însă, inclusă pe ordinea de zi a parlamentului comunist-pepecedist.
Pe 23 noiembrie 2009, fracţiunea parlamentară a PLDM a propus o iniţiativă similară celor anterioare, care nu a fost examinată nici ea până în prezent.
Cum s-a procedat în Lituania?
Am studiat legislaţia similară adoptată în alte foste republici sovietice. În Lituania, de exemplu, Seimul a adoptat Legea cu privire la semnatarii actului lituanian de independenţă. Semnată la 16 octombrie 2003 şi modificată la 19 mai 2005, legea prevede pentru „deputaţii independenţei” un şir de privilegii. Astfel, semnatarilor actului de la 11 martie 1990 cu privire la restabilirea Statului Lituania, li se eliberează insigna respectivă şi certificatul de semnatar. La prezentarea acestuia, ei au dreptul să viziteze Seimul, Oficiul preşedintelui, Guvernul, precum şi alte instituţii de stat municipale. Ei beneficiază de alocaţii, indemnizaţii şi pensii de stat. Dacă persoana a decedat, la alocaţiile respective au dreptul moştenitorii ei.
„La noi, spre marele nostru regret, semnatarii Declaraţiei de Independenţă nu sunt invitaţi, cel puţin, de Ziua Independenţei, sau, dacă se întâmplă, sunt poftiţi selectiv”, îşi aminteşte Pantelei Sandulache.
P.S. Pe 17 aprilie, când se împlinesc 20 de ani de la prima şedinţă a primului parlament, foştii deputaţi se vor convoca în şedinţă şi vor semna din nou Declaraţia de Independenţă, restabilită, după ce a fost arsă în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
