Tratatul a fost încheiat în urma înfrângerii suferite de Rusia din partea Turciei în Bătălia de la Stănileşti, pe Prut – prefigureaza politica expansionistă rusească asupra Ţărilor Române şi a Balcanilor. Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, fiul său Antioh devenind primul poet rus.
Din mila lui Dumnezeu, noi Petru I, tar si autocrat a toata Rusia si celelalte si celelalte si celelalte.
Facem cunoscut prin aceasta tuturor celor carora li se cuvine a sti despre acestea ca, deoarece sultanul turcesc uitându-si fagaduielile si tratatele de pace pe 30 de ani întarite cu juramânt, care au fost înnoite de dânsul cu noi anul trecut, 1710, cu cartea si juramântul lui, le-a calcat si fara nici o pricina din partea noastra potrivnica pastrarii pacii a poruncit ca ambasadorul nostru, maltratat si jefuit în chip barbar, sa fie prins si aruncat în cruda închisoare, iar prin 16216s181q navalirea hanului Crimeei cu hoardele tatarilor din Crimeea si ale nogailor si a celor din Buceac în tara noastra a început chiar de fapt razboiul împotriva noastra; pentru aceasta, noi, marele stapânitor, maria noastra tarul, chemând în ajutor pe Cel de Sus, încredintat de dreptatea armelor noastre împotriva lui, i-am declarat de asemenea razboi si am poruncit ostirilor noastre sa intre în Ţara Turceasca sub comanda noastra proprie. Avem convingerea ca Cel prea Înalt ne va da biruinta împotriva acelui perfid calcator de juraminte si dusman vesnic, nu numai al nostru, ci al întregii crestinitati si nu numai ne va mântui cu gândurile lui rele îndreptate spre pieirea noastra, dar va binevoi ca prin armele noastre crestinesti sa elibereze si alte multe popoare crestine de sub jugul sau barbar. De aceea, noi, ca monarh crestin, drept credincios, suntem gata sa luptam pentru aceasta, necrutând nici fiinta noastra pentru slava lui Dumnezeu. si pentru ca a vazut apropierea ostilor noastre, prea stralucitul domn si principe al tarii Moldovei, Dimitrie Cantemir, ca un crestin drept si credincios si luptator pentru Isus Hristos, a chibzuit ca este spre binele numelui lui Hristos, mântuitorul nostru, sa trudeasca alaturi de noi si pentru eliberarea slavitului popor moldovenesc, aflat sub cârmuirea lui, care patimeste împreuna cu alte popoare crestine sub jugul barbarilor, necrutând de asemenea viata si starea sa, ne-a dat de stire prin scrisorile sale despre gândul sau, dorind asadar sa fie sub protectia mariei noastre, tarul, cu tara si poporul Moldovei. De aceea, noi, vazând aceasta râvna crestineasca a sa, îl primim pe principe sub apararea noastra prea milostiva si ne învoim cu articolele propuse de dânsul mai jos si anume:
1
Amintitul prea stalucitul principe al Moldovei, cu toti boierii mari si mici si cu oamenii de cin 1 ai slavitului popor moldovenesc si cu toate orasele si locurile acelei tari va fi, de acum înainte, sub apararea mariei noastre tarului, asa cum se cuvine supusilor credinciosi , si pe vecie. si va fi dator, dupa primirea acestei diplome a noastre, sa ne depuie noua, marelui stapânitor, juramânt, mai întâi în taina. si, pentru încredintare, dupa ce va scrie acel juramânt si-l va fi iscalit cu mâna sa, si-l va fi pecetluit cu sigiliul domnesc, împreuna cu articolele întocmai cu acestea semnate de mâna sa, sa le trimita mariei noastre tarului cu un om credincios si de nadejde, cât mai curând, cel mai târziu pâna la ultimele zile ale lunii mai 2??. Acestea vor fi tinute de noi în cea mai mare taina pâna la intrarea ostilor noastre în tara Moldovei. Iar pâna atunci va trebui sa ne arate noua, marelui stapânitor, mariei noastre tarului, în toate imprejurarile prielnice, slujba credincioasa prin corespondenta si prin altele, pe cât se va putea, în taina.
2
Când grosul ostirii noastre va intra în tara Moldovei atunci stralucitul principe se va declara pe fata ca domn supus si se va uni cu toata ostirea sa cu toata ostirea noastra, pentru care ostire noi fagaduim sa-i dam, în acea vreme, si ajutor în bani din visteria noastra. si el va actiona împreuna cu ostile noastre, dupa porunca noastra, împotriva dusmanului crucii Domnului si a aliatior si celor de gând cu dânsul, dupa ajutorul pe care-l va da Atotputernicul, si ne va ajuta cu toate sfaturile, dupa priceperea sa, actiunile de acolo. si va fi sub protectia noastra si supus al mariei noastre tarului si urmasilor nostrii, el si urmasii lui, în veci.
3
În schimb fagaduim, noi, marele stapânitor, maria noastra tarul, pentru noi si urmasii nostri?? la tronul Rusie, ca noi nu vom avea dreptul sa punem domn în Moldova, nici în tara Munteneasca, nici în alta familie straina, pentru aceasta dovada de credinta fata de noi a prea stralucitului domn Dimitrie Cantemir, îl vom pastra pe el si pe urmasii lui din izvodul pe linie barbateasca în acea cârmuire si domnie a tarii Moldovei, fara schimbare, cu titlul de domn, exceptand cazul când cineva dintre dânsii s-ar lepada de sfânta biserica a rasaritului sau s-ar departa de credinta fata de maria noastra tarul.
4
Totusi, daca, fereasca Dumnezeu, un astfel de domn nevrednic ar fi înlaturat din porunca mariei noastre tarul (ori ca pedeapsa dupa legiuirea bisericeasca, ori cea mireneasca), atunci va urma în domnie fiul aceluia, numai daca acela va fi socotit de buna credinta. Daca va fi îndoiala asupra credintei lui, atunci va urma la demnitatea domniei aceleia alt domn de încredere, credincios si fara cusur, din aceiasi familie a Cantemiristilor si nu va trece în nici un chip demnitatea domneasca la altii, pâna la stingerea familiei lor, ci, chiar daca va fi un prunc în sânul mamei, se va astepta, sub cârmuirea unor epitropi alesi din rândurile poporului mopldovenesc, cu învoirea mariei noasrte a tarului, pâna se va naste mostenitorul.
5
Chiar daca domnia Moldovei ar fi fost cea fagaduita cuiva de înaintasii nostrii aceasta fagaduiala se anuleaza prin cea de fata.
6
Dupa obiceiul vechi moldovenesc, toata puterea cârmuirii va fi în mâna domnului Moldovei.
7
Domnul sa aiba putere asupra tuturor si asupra fiecaruia dintre boierii moldoveni, dupa obiceiul dinainte, fara a reînnoi legiuirile lor.
8
Domnul, dupa vechiul obicei, sa aiba dreptul sa stapâneasca întotdeauna toate orasele moldovenesti, ca avere proprie, si sa nu aiba nici o scadere si piedica în încasarea tuturor veniturilor acelui principat.
9
Boierii si toti supusii domniei Moldovei sa fie datori a se supune poruncii domnului, fara nici o împotrivire si scuze (asa precum mai înainte a fost întotdeauna obiceiul), afara de exceptiile mentionate la punctul al treilea, în care caz nu vor fi datori sa-i dea ascultare.
10
Toata legea si judecata sa fie a domnului si fara hrisovul domnului nimic nu va fi întarit sau desfacut de catre maria noastra, tarul.
11
Pamânturile principatului Moldovei, dupa vechea hotarnicie moldoveneasca asupra carora domnul va avea drept de stapânire sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenita, Bender, cu tot tinutul Bugeacului, Dunarea, granitele tarii Muntenesti si ale Transilvaniei si marginile Poloniei, dupa delimitarile facute cu acele tari.
12
Cetatile principatului Moldovei si orasele si oricare alte locuri întarite sa fie pazite si prevazute cu garnizoane domnesti sau, cu învoirea domnului, dupa nevoie, de ale mariei noastre tarul.
13
În caz de cândva s-ar face pace între împaratia noastra si sultanul turcesc, principatul Moldovei sa nu fie lipsit niciodata de apararea si protectia mariei noastre tarului si cu precadere sa ne staruim ca în articolele principale cnezatul moldovenesc sa tie de maria noastra tarul.
14
Daca dusmanul (fereasca Atotputernicul Dumnezeu) s-ar întari si stapânirea Moldovei ar ramâne în puterea pagânilor, atunci el, prea stralucitul principe al Moldovei, într-o asemenea împrejurare, are învoirea noastra ca sa-si aiba adapost în tara noastra si va dobândi acolo din visteria mariei noastre, a tarului, anual, atâtea venituri cât sa-i ajunga domnului si de asemenea urmasii lui nu vor fi lipsiti pe veci de miluirea mariei noastre, a tarului.
15
Proprietatile si palatele pe care el le are la Ţarigrad si le lasa acolo pentru maria noastra tarul îi vor fi despagubite de maria noastra tarul cu altele, la Moscova, deopotriva si asemanatoare cu acelea.
16
Fagaduim ca noi, cât si urmasii mariei noastre tarului, vom fi datori sa pazim cu sfintenie aceste articole, sa le întarim în chip neclintit si sa le pastram pe vecie.
17
Aceasta diploma si articolele vor avea urmare si putere atunci când, dupa ce îi vor fi înfatisate prea stralucitului domn Dimitrie Cantemir, dupa cum s-a spus mai sus, ne va depune juramânt de credinta în fata Preasfintei Treimi ca se va supune întotdeauna poruncilor noastre si ne va sluji cu slujba credincioasa si cinstita si, dupa ce va iscali cu mâna proprie acel juramânt si aceste puncte, le va trimite mariei noastre tarului si se va stradui a le aduce la îndeplinire nestramutat, iar dupa intrarea ostirilor noastre va aduce pe toti boierii mari si mici, ostirea si tot poporul moldovenesc ca sa ne jure credinta si se va uni cu ostirile noastre. Pentru aceasta, în schimb, noi, marele stapânitor, maria noastra tarul, fagaduim sa-l aparam pe el si tot poporul moldovenesc de toti dusmanii si sa nu-l parasim niciodata.
Pentru întarirea acestora s-a dat aceasta diploma împarateasca a noastra, semnata cu mâna proprie si pecetluita cu pecetea noastra de stat la Lutk, aprilie, ziua 13, anul 1711.
PETRU 2
Contele GOLOVIN 3
1) Cuvânt de provenienta slavona; înseamna: grad, rang.
2) Petru cel Mare, sau Petru I; tar al Rusiei începând din anul 1682; pâna în 1696 a domnit împreuna cu fratele sau Ivan al V-lea, în 1721 Petru Alexeevici s-a proclamat împarat si a fost suveranul Rusiei pâna la încetarea din viata, în 1725.
3) Gavril Ivanovici Golovin (1660 – 1734)
Sursa: 1812.md
Sa le multumim turcilor ca rusii n-au castigat batalia de la Stanilesti. !
Prietenii stiu de ce !
“si va fi supus al mariei noastre tarului si urmasilor nostrii, el si urmasii lui, în veci” – ca sa vezi ce smecheri rusii, nu ne aera de ajuns pe timpul domniei lui Cntamir, ci vroiau si pe timpul urmasilor tarului si ai lui Cantemir, asta de parca Cantemir primise tara de la ma-sa si putea sa faca ce vrea pusca lui cu ea. Si tarul smecher, dar a avut si cu cine, l-a gasit pe Cantemir prost. De altfel ne laudam cu Cantemir ce om invatat a fost, dar nu spunem si ce enorma prostie a facut. Unde-i carte multa, e si prostie multa.
Dimitri(e) Cantemir, e primul domnitor Moldovean cu, carte care a fost și primul trădător, tot cu carte, care ne-a trădat la muscali. Rușii îl au la rang de cinste, au emis și ordine/medalii militare să-l onoreze ca pe unul de-al lor (i-au dat nevastă și moșie de l-au robit pe vecie). Asta e, unde e multă carte e și multă prostie/trădare. După ce și-a făcut treaba “ni” l-au întors într-o mică raclă, dar fără de cap, cică e în panoplie la masoni.
Cartea sa de căpătâi “Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae” a fost scrisă la ruși (muscali) în 1714 după ce a fugit la ei, practic a fost un material de trădare a Moldovei, rușii au știut totul despre Moldova și bogățiile ei fără să se mai ostenească de a culege date din teren, a trădat Moldova, subordonând armata țarului Petru și prin fuga sa rușinoasă după lupta de la Stănilești iulie 1711, la ruși a primit nevastă și domenii, a murit acolo dar s-a întors fără cap la propriu, profesorul N. Iorga întrebând unde e capul i s-a spus că e depus la masoni prin Elveția. Răul cel mare a fost trădarea și față de Brâncoveni, care i-a promis ajutor militar, văzând că a pierdut lupta alături de ruși împotriva turcilor, a trimis sultanului documentele dintre el și Brâncoveanu care l-a încriminat pe acesta. Sultanul l-a mazilit și finalizând cu execuția familiei Brâncoveanu la Constantinopol în 1714. Principalul act de acuzare a sa a fost corespondența dintre Brâncoveanu și Cantemir.
Prin tratatul de la Luțc s-a cedat și teritoriile lui Măritul Ștefan de peste Nistru, încălcând în final testamentul politic al acestuia că: “la nevoie de a nu supune țara Moldovei Muscalilor, ci mai degrabă turcilor”.