Actualitate

Serbia se desprinde din umbra Rusiei: Președintele condamnă recrutarea sârbilor pentru războiul din Ucraina

Serbia știe de mult timp că există legături strânse între comunitatea sa naționalist-extremistă înfloritoare și Rusia. Dar abia luna aceasta, președintele Aleksandr Vučić, a criticat dur grupul de mercenari Wagner, devenit efectiv o armă a statului rus, pentru că a recrutat sârbi pentru războiul din Ucraina, menționând că acest lucru este „împotriva regulilor noastre”, scrie Kseniya Kirillova într-o analiză CEPA.

<< De ce acum? Această declarație este aproape sigur legată de un avertisment al consilierului Departamentului de Stat al SUA, Derek Chollet, care anterior își exprimase îngrijorarea că organizația lui Prigojin încerca să recruteze luptători în Serbia și în alte țări. Chollet a precizat că acest lucru este inacceptabil și că și-a exprimat personal aceste îngrijorări în timpul discuțiilor de la Belgrad cu liderul sârb.

Dar, în timp ce Vučić a făcut ceea ce i s-a cerut, probabilitatea unei acțiuni ferme din partea guvernului este discutabilă. O serie de activiști sârbi pro-ucraineni, inclusiv reprezentanți ai noului val de emigrare anti-război din Rusia, afirmă că oficialii sârbi permit cu bună știință operațiunile celebrului grup de mercenari în Serbia și au dat ordine directe ca nu ar trebui să existe nicio interferență în aceste activități.

Aceștia îl arată cu degetul pe Aleksandr Vulin, directorul Agenției guvernamentale sârbe pentru securitate și informații, poliția secretă a țării. La 19 ianuarie, un grup de activiști condus de avocatul sârb Čedomir Stojković a intentat un proces împotriva lui Vulin, precum și împotriva ambasadorului rus în Serbia, Aleksandr Botsan-Harcenko, și a lui Wagner. Procesul intentat le acuză pe toate persoanele și organizațiile menționate că au ajutat la recrutarea de sârbi pentru război.

Nu este vorba de un joc de imaginație. De la invazia inițială a Rusiei în Ucraina, în 2014, au existat numeroase cazuri cunoscute de sârbi care s-au alăturat forțelor rusești. În vara anului 2015, locuitorii din Horlivka, ocupată de militanții pro-ruși din Donbas, au declarat că autoritățile de ocupație au trimis sârbi înarmați pentru a eradica disidența. În cuvintele lor, „majoritatea sârbilor nici măcar nu vorbeau limba rusă și, prin urmare, se ocupau în principal de arestarea suspecților, de încarcerarea lor, precum și de tortură și execuții”.

În 2016, activistul sârb Ventsislav Bujic, care a lucrat îndeaproape cu radicalii sârbi și cu aliații lor de la Moscova, a povestit presei cum reprezentanții organizației pro-Kremlin Rus Molodaia aveau planuri de destabilizare a Serbiei dacă țara ar fi început să urmeze un curs pro-occidental. Potrivit lui Bujic, planul se baza pe o rețea de agenți „adormiți” în toată Serbia, care ar fi încercat să organizeze revolte anti-occidentale atunci când ar fi venit momentul.

Fostul activist pro-rus a arătat, de asemenea, o înregistrare video în care șeful organizației radicale „Lupii sârbi”, Aleksandr Sindjelić, a recunoscut că are legături strânse cu Ministerul rus al Apărării. În special, Sinjelić spune că el a fost cel care a ajutat armata rusă să selecteze sârbi pentru a participa la ocuparea Crimeei. La scurt timp după aceea, s-a afirmat că radicalii sârbi pro-ruși s-au alăturat unei tentative rusești de răsturnare a guvernului din Muntenegru.

Guvernul sârb a reacționat cu o legislație care face din participarea la conflicte armate pe teritoriu străin o infracțiune care se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare. Dar se pare că teama de închisoare nu îi afectează pe radicalii sârbi. În special, așa-numitul Centru ruso-sârb pentru prietenie și cooperare „Orli” (Șoimii, sau Orlovi în sârbă) continuă să publice în mod deschis pe rețelele de socializare interviuri video cu voluntari sârbi care luptă pentru Rusia în Ucraina.

Spre sfârșitul anului trecut, a devenit cunoscut faptul că ultranaționalistul sârb Demian Knejević și unul dintre organizatorii opoziției sârbe din Kosovo, Zoran Lekić, au vizitat sediul nou construit al lui Wagner din Sankt Petersburg. Potrivit relatărilor din mass-media, vizita lor a fost organizată de directorul Orli, Aleksandr Lîsov. Ulterior, Knejević a declarat că a văzut necesitatea de a asigura „cât mai multă cooperare și asistență [posibilă] din partea Federației Ruse și a armatei ruse în cazul unui conflict în Kosovo”.

Presa pro-Kremlin nu a negat că oaspeții sârbi au vizitat centrul Wagner, dar insistă că organizația lui Prigojin nu a recrutat sârbi, deoarece „escaladarea din Kosovo” a făcut ca sârbii să dorească să rămână aproape de casă. Însuși Prigojin, comentând acuzațiile lui Derek Chollet, în maniera sa caracteristică, a declarat că Wagner nu a avut contacte cu Serbia, dar în schimb „ar lua parte la un conflict interetnic pe teritoriul Statelor Unite”.

Canalul Telegram „Zlyi OroVi” găzduiește propagandiști care se angajează în mod regulat în hărțuiri și insulte împotriva exilaților ruși, care au devenit deosebit de puternice după ce emigranții au fondat un grup numit Societatea Democratică Rusă din Serbia. Ulterior, procuratura din Serbia a fost nevoită să inițieze un dosar penal din cauza amenințărilor cu moartea împotriva activiștilor anti-război Peter Nikitin și Stanislav Suslov.

Cu toate acestea, sprijinul pentru Rusia în rândul populației sârbe este foarte mare. Potrivit analistului politic muntenegrean Ljubomir Filipović, influența rusă în Serbia este extinsă și este probabil să rămână așa chiar dacă țara va fi integrată pe deplin în UE.

Situația este complicată și mai mult de faptul că, în ultimii opt ani, mass-media sârbe pro-guvernamentale au răspândit narațiuni de propagandă ale Kremlinului cu privire la conflictul Rusiei cu Ucraina. Consecințele nu se vor modifica rapid.>>

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *