Doar că, pentru aceasta, R. Moldova trebuie să reformeze sectorul agricol de la zero, iar statul să se implice mai mult în ajutorarea oamenilor care vor să inițieze afaceri în agricultură.

„Suntem o țară agrară, cu 60 la sută din populație la sate, dar pământurile nu sunt lucrate și rămân în paragini. E un paradox”, susține Gheorghe Malcoci, proprietarul unei gospodării țărănești. În ultimii opt ani, Gheorghe, împreună cu soția sa, Maria, au pus pe picioare o gospodărie țărănească, specializată în producerea răsadurilor de legume și a florilor decorative. Deși Gheorghe Malcoci spune că nu este uşor să menții o afacere de familie în agricultură, întrucât oamenii dau mai mult pe mâncare decât pe flori, fermierul din Horești rămâne totuşi optimist, muncind cot la cot, împreună cu cei trei copii ai săi, care au rămas acasă.

Calitate, nu cantitate

Potrivit fermierului, ca să dezvoltăm agricultura R. Moldova, oamenii trebuie motivați și convinși că și afacerile în agricultură pot fi profitabile, în condițiile în care țara noastră încă dispune de soluri bune și condiții climaterice favorabile. „Toți vor suprafețe mari de pământuri, cantități uriașe de produse agricole, care să fie exportate, iar după aceea importăm pentru consumul nostru. Asta în timp ce noi avem o calitate net superioară a produselor agricole – fie a fructelor, fie a legumelor, fie a produselor lactate. Și în loc să alimentăm oamenii noștri cu produse foarte bune, noi trebuie să le importăm din alte ţări. Nu trebuie să ne gândim doar la export, dar să ne gândim cu ce să hrănim oamenii de aici, cum să-i alimentăm cu ce e mai bun. În Europa, 95% din toată producția este produsă de fermieri și îi aprovizionează pe ai lor, apoi pe alții”, afirmă Gheorghe Malcoci.

Ba mai mult, fermierul e de părere că în R. Moldova ar trebui dezvoltate zone specializate în anumite culturi. „Și aici nu mă refer la culturi de orz, grâu sau floarea soarelui, pentru că țările din jurul nostru au o productivitate mai mare la hectar, dar, spre exemplu, nordul țării poate avea productivitate înaltă la culturile de cartofi și fructe – mere, pere, gutui -, centru – la soiurile albe de struguri, cireșe, caise, piersici, prune și zona de sud sau în cea a Nistrului și a Prutului – legumele. Grație solului, produsele noastre au un gust și miros deosebit”, precizează fermierul.

De altfel, Malcoci argumentează că acolo unde sunt suprafețe mai mari, bolile la culturi se răspândesc mai repede, în timp ce pe terenurile mici sunt implicate mâinile și ochii omului, nu doar tehnica. „Cu suprafețele mari nu-i perspectivă în Moldova. E greu de obținut produse ecologice în cantități mari”, spune proprietarul gospodăriei țărănești. Tot el susține că trebuie să ne punem în valoare sursele naturale și să mizăm pe calitate și nu pe cantitate, iar fondurile europene trebuie redirecționate în agricultură, și anume, în fermele mici și mijlocii. „Europenii fac lucru calitativ, nu cantitativ, lucru pe care trebuie să-l facem și noi. Și Europa trebuie să aibă nevoie de noi, nu doar noi de ea, însă pentru aceasta avem nevoie de produse bune, cu gust deosebit, care să fie solicitate pe piață. Iar fermele mari, care sunt acum, vor pieri, pentru că țările din jurul nostru au mai mare productivitate la hectar decât ale noastre”, e de părere Gheorghe Malcoci.

Inginerul care face agricultură

Totuși, pentru a face agricultură în R. Moldova, trebuie să ai studii, susține fermierul. „Asta e problema la noi – se face agricultură fără studii. Ca să devii un medic sau un jurist bun, trebuie să faci studii. Exact așa e și în agricultură. Timp de 30 de ani, am lucrat an de an în agricultură și am învățat câte ceva nou în fiecare zi”, spune Malcoci. Motiv pentru care familia nu se va opri aici și vor să-și extindă afacerea. Ba chiar una dintre fiicele fermierului vrea să preia o parte a afacerii cu florile decorative. „Elena, fiica mea, termină studiile la Universitatea Agrară și ar vrea să se specializeze în flori decorative”, spune Gheorghe.

Muncesc din pasiune

De cealaltă parte, soția lui, Maria, ne spune că e nevoie de multă muncă, dacă vrei să scoți un ban. „Serele de flori decorative le avem de opt ani de zile, unde lucrăm și vară, și iarnă, de dimineață până-n seară, apoi le vindem. Recent, am fost la o expoziție de flori și am luat locul trei”, spune încântată Maria. Însă pe lângă serele de flori decorative, familia a dezvoltat și sere cu răsaduri de legume din semințe de cea mai bună calitate, pe care, ulterior, le vând. „Câțiva ani în urmă am avut un proiect și am câștigat un cazan pentru seră. Apoi am luat un credit și am construit sera și iată așa am dezvoltat gospodăria”, mărturisește fermierul. Deși susțin că nu câștigă bani în agricultură, ci dimpotrivă, mai mult cheltuiește, familia Malcoci nu se plânge și afirmă că are cu ce trăi, iar bogăția lor adevărată sunt cei opt nepoței.

Iar până se vor dezvolta mai mult, vor continua să învețe lucruri noi și să muncească mai mult din pasiune. „Plantezi o sămânță și crește o floare frumoasă, asta e plăcerea. Am preferat să nu mă duc peste hotare să muncesc pentru cineva, dar să lucrăm pentru noi, copiii și nepoții noștri”, afirmă Maria.

Prin urmare, familia Malcoci crede în muncă și că vor avea posibilitatea să-și dezvolte afacerea de familie cât mai curând posibil. „Vrem să dezvoltăm afacerea cu copiii împreună, pentru că avem pământ, dar și cunoștințe, și dorință”, spun soții Malcoci.