Acţiunea noastră, iniţiată în 2003, după plecarea în eternitate a marelui rapsod Nicolae Sulac, este mai degrabă un prilej de a-i vizita în ajunul Sfintelor Paşti pe vechii şi bunii noştri prieteni – scriitori, actori, artişti plastici, oameni care s-au zidit în Cultură. Darul nostru a fost unul simbolic – un cozonac şi o sticlă de vin.
Vizita am început-o de la familia artiştilor plastici Glebus Sainciuc şi Valentina Rusu-Ciobanu. I-am găsit sănătoşi şi binevoitori ca de obicei, iar Glebus Sainciuc, la cei 91 de ani ai săi, nu ne-a lăsat să plecăm până nu ne-a schiţat câte un portret, mânuind la fel de îndemânatic şi fulgerător carioca, fără ca măcar să-şi pună ochelarii.
Neîntrecutul meşter de instrumente populare, Liubomir Iorga, membru al Academiei artelor tradiţionale ale civilizaţiei europene de la Sibiu, ne-a spus că, pe 12 aprilie, împlineşte 78 de ani. „M-am născut într-o lună cu oameni „blânzi” – cu Lenin, Hitler, ne-a spus el cu umorul său proverbial. „Numai că Lenin a omorât peste 60 de milioane de oameni şi de atunci, m-am făcut şi eu mai cuminte…”, glumeşte marele meşter, un bancagiu fără pereche.
Ne-am bucurat că l-am văzut voinic şi sănătos şi pe ilustrul lingvist Valentin Mândâcanu pe care, anul trecut, l-am aflat grav bolnav. Anul curent împlineşte 80 de ani. La despărţire, maestrul ne-a dăruit ultima sa carte – „Spărturi în gheaţa tăcerii” – un testament către urmaşi lăsat de cel care ne-a readus veşmântul fiinţei noastre – grafia latină. „Şi la anul să veniţi – tot aşa să ne găsiţi!”, ne-au spus soţii Mândâcanu.
Voioşi şi dornici de viaţă i-am reîntâlnit pe Vitalie Poclitaru şi Ludmila Poclitaru-Nedremskaia, de la care am aflat că sunt mândri de succesele feciorului lor Radu şi ale nepoţelului Eugen, ultimul făcând parte din cea de-a treia generaţie de maeştri de balet pe care a dat-o această talentată dinastie…
Pe scriitoarea Argentina Cupcea-Josu am regăsit-o la masa de scris. După ce a tradus şi a editat romanele „Bel-Ami” de Guy de Maupassant şi „Roşu şi negru” de Stendhal, la vârsta ei venerabilă, în prezent lucrează la versiunea românească a romanului „Madame Bovary” de Gustave Flaubert. Traduce direct din franceză. Ea le-a dorit tuturor cititorilor şi colegilor noştri multă sănătate şi sărbători fericite.
Deosebit de emoţionantă a fost reîntâlnirea cu actriţa Nina Vodă-Mocreac, artistă a poporului, soţia regretatului poet Gheorghe Vodă. Locuieşte împreună cu fiul lor, interpretul Ricu Vodă. Fiind ambii în afara câmpului muncii, le-am citit pe faţă multă tristeţe. Actriţa ne-a mulţumit pentru vizită, iar la despărţire n-a putut să-şi stăpânească lacrimile…
Şi colega de scenă a Ninei Vodă-Mocreac, de la Teatrul „Luceafărul” de altădată, artista poporului Valentina Izbeşciuc, pe care am vizitat-o, era la fel de tristă. Nu demult, a suportat o intervenţie chirurgicală complicată. Dar, ne spune ea, nu atât durerile fizice o macină, cât cele sufleteşti… „Să ştiţi, dragii mei, că cea mai grea durere în viaţă este singurătatea. Noroc de feciorul meu, Radu, actor la Râmnicu-Vâlcea, care mai vine câte o dată acasă…”, ne spune ea, cu amărăciune în glas.
Pe Maria Marinat, soţia regretatului scriitor Alexei Marinat, ambii victime ale represiunilor staliniste, am găsit-o ţintuită la pat, la fel ca şi pe Boris Buiucli, fost crainic la Radiodifuziunea moldovenească. La cei 95 de ani ai săi, dumnealui se zbate între viaţă şi moarte. Ne-a întâmpinat nepotul Andrei, care ne-a spus doar atât, cu tremur în voce: „Se simte foarte rău… Nici nu ştiu dacă mai respiră…”.
În aceste zile din Săptămâna Patimilor am mai trecut pe la Dumitru Matcovschi, Domnica Darienco, Dumitru Fusu şi pe la alţi oameni de cultură. Le dorim tuturor multă sănătate şi Paşte fericit!
