Situația limbii române la Chișinău este, pe alocuri, mai rea decât în anii de dinainte de independență
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, Ion Iovcev povestește că în regiunea necontrolată de autoritățile de la Chișinău, chiar și cei care se consideră a fi moldoveni vorbesc în limba rusă, fie că le este rușine, fie că le-ar fi frică. În opinia sa, situația limbii române la Chișinău este, pe alocuri, mai rea decât în anii de dinainte de independență.
Ion Iovcev: „E mai rău acum în Chișinău decât a fost la început în privința limbii române. M-a întrebat mai ieri o mătușică într-o rusă stâlcită de unde să-și cumpere un pahar cu cvas. Sărmana, cred că a întrebat de mai mulți în limba ei maternă, în limba română și nu i-a răspuns nimeni, de asta și vorbea în rusă(…) Moldovenii de acolo (n.r. stânga Nistrului) vorbesc într-o limbă atât de schimonosită, atât de rusificată, dar și le este rușine să vorbească în limba maternă, dar și se tem să vorbească în limba maternă, unde se duc vorbesc în limba rusă”.
Ion Iovcev mai spune că o dată ce dispar școlile cu predare în limba română în regiunea transnistreană, dispare tot ce este românesc în stânga Nistrului. Însă, ne mărturisește că în școlile românești din regiunea separatistă nu doar se învață istorie, dar și se scrie istorie.
„Cine mai gândea vreodată să ieși în fața tancurilor, în Tiraspol, să ieși la proteste cu sute de copii și să mergi înainte ca a doua zi să te ia miliția lor?! Dar de câte ori a fost devastată școala? Noi acolo nu doar am învățat istoria, noi am scris istoria. Ar trebui de scris în istoria locală, în istoria românilor o pagină aparte despre evenimentele anilor 92, despre lupta acestor școli, a acestor copii și părinți, care au stat zi și noapte în școală.”
