Tema atelierului a reamintit într-un fel genericul Zilei Mondiale fără Tutun din acest an, ceea ce înseamnă că problemele legate de tabagism, consecinţele acestui fenomen asupra sănătăţii publice, aspectele medicale, dar şi cele economice, sociale, de mediu, legate de consumul tutunului, acţiunile cu privire la reducerea cererii şi furnizării produselor de tutun, eliminarea tuturor formelor de trafic ilicit de ţigarete constituie cu adevărat o prioritate pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi pentru întreaga comunitate internaţională, îngrijorată de epidemia tabagismului din întreaga lume.
Evenimentul s-a desfăşurat cu multă adrenalină şi energie pozitivă, inspirată de euforia prezentării spre examinare şi aprobare în şedinţa de Guvern a primului Program naţional de control al tutunului. Prin aprobarea unui program naţional în acest domeniu; crearea unui mecanism naţional intersectorial care să fie preocupat de problemele de control al tutunului; adoptarea şi punerea în practică a măsurilor eficiente legislative, executive, administrative şi/sau de altă natură în conformitate cu prevederile Convenţiei şi a protocoalelor sale, Guvernul RM ar demonstra angajament politic în asumarea obligaţiunilor legate de ratificarea acestui tratat internaţional.
Dezideratul despre importanţa Convenţiei-cadru de control al tutunului pentru RM a fost laitmotivul discursurilor înflăcărate ale tuturor autorităţilor, prezente la sesiunea de deschidere oficială a seminarului. Victor Lutenco, consilierul primului-ministru pe politici sociale (RM), a ţinut să informeze că implementarea Convenţiei pe tutun se conţine atât în Programul de activitate al Guvernului, cât şi în Planul de acţiuni al acestuia pentru anii 2011-2014. Şi dl Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie (RM), s-a străduit să enumere toate beneficiile legate de implementarea respectivei Convenţii pentru RM.
Iată doar câteva teze, pentru exemplificare: „Activitatea Parlamentului RM are ca prioritate armonizarea legislaţiei naţionale la aquisul comunitar şi la recomandările OMS pentru crearea unui cadru legislativ, inclusiv în domeniul controlului tutunului; „Parlamentul RM va susţine promovarea şi adoptarea unei noi legi privind controlul tutunului”, „O măsură foarte importantă şi foarte necesară ar fi instituirea unui sistem de direcţionare a resurselor financiare provenite din veniturile suplimentare prin introducerea taxei de viciu la accizele de tutun şi alocarea acestor surse Ministerului Sănătăţii pentru a fi folosite în susţinerea activităţilor de control al tutunului, pentru intervenţii privind abandonarea fumatului, tratamentul dependenţei de tutun…” etc.
În zilele când se desfăşura seminarul, Guvernul RM ar fi trebuit să examineze şi să aprobe Programul naţional de control al tutunului pentru anii 2012-2016. A dispune de un program naţional, a avea un Consiliu intersectorial care să coordoneze activităţile din domeniu, un plan de acţiuni, un sistem de monitorizare şi de supraveghere sunt principii care stau la baza implementării Convenţiei-cadru a OMS privind controlul tutunului şi, implicit, a politicilor unui stat. După toate câte se întâmplă, însă, se pare că Guvernul întreprinde mai mult eforturi de ne-susţinere a politicilor de sănătate publică în domeniul controlului tutunului, de subminare a obiectivelor tratatului internaţional, la care este parte. Angajamentul politic al RM este foarte bun la nivel declarativ. Aspectul practic se realizează, însă… distribuind prime a câte 120.000 lei de la producătorul de ţigări „Tutun-CTC” unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii, pentru succese înregistrate pe parcursul anului. Succese care, se pare, se traduc prin comentarii şi avize negative pe marginea proiectului de Program naţional de control al tutunului şi a refuzului (amânării) includerii pe agenda şedinţei de guvern a unor astfel de documente. De altfel, reprezentanţii acestor instituţii sunt şi cei mai pragmatici, întrucât nu îşi vor irosi timpul cu participări pe la evenimente cu discursuri zgomotoase despre grija faţă de popor vizavi de problemele tabagismului. Comunitatea internaţională, inclusiv Europa, a fost şi rămâne, în rol de observator, cu ochii pe evenimentele care se întâmplă în Moldova. Până când… şi până unde?
P. S. Dacă ar fi să ne alimentăm doar cu discursuri publice, am zice că asistăm la o piesă de teatru, care se joacă mai bine sau mai prost. Dar, prin ceea ce ne dorim de fapt, legat de implementarea Convenţiei în ţara noastră, preferăm să avem fiecare câte un rol viu, o poziţie de implicare, participare, luare a deciziilor în procesele realmente complicate care se desfăşoară în societatea moldovenească. În caz contrar, dacă participarea oficialităţilor de nivel înalt la evenimente cu semnificaţie deosebită pentru ţară este doar o bifă în agenda zilei lor, iar discursurile excelente, rostite la ceremoniile de deschidere şi de tăiere a panglicilor nu se transpun în acţiuni concrete, cu impact aşteptat pentru ţară , la ce bun să ne complăcem în asemenea „şezători”?
Victoria Tataru
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
