Actualitate

Statul român protejează datele oligarhilor ruși

Oficiul Național al Registrului Comerțului, o instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției, refuză să pună la dispoziția presei documente esențiale despre activitatea oligarhilor ruși în România. Context.ro a solicitat documentele iar oficiul a respins cererea. Peste o sută de companii înregistrate în România au acționari ruși, dar datele despre activitatea lor sunt păstrate în fișetele ONRC. Între timp, UE și SUA aplică constant sancțiuni oligarhilor ruși și pun sechestre pe averile acestor.

Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, am solicitat Oficiului Național al Registrului Comerțului să ne pună la dispoziție date despre companiile rusești prezente în țara noastră. Am solicitat o listă completă a societăților comerciale românești deținute de oameni de afaceri din Rusia. Oficialii Registrului ne-au trimis o listă din care reiese că, în total, sunt 162 de astfel de companii comerciale active.

Am mai cerut oficiului să ne trimită și date despre cetățenii ruși care dețin companiile. Oficiul a refuzat să ne pună la dispoziție documentele din care să reiasă aceste detalii. Mai exact, sunt declarațiile de beneficiar real. „Prin urmare, copii ale acestor declarații pot fi obținute doar de către titularii declarațiilor pe proprie răspundere privind beneficiarii reali (reprezentanții legali), precum și de către beneficiarii reali declarați”, a transmis ONRC printr-o adresă oficială.

Noțiunea de beneficiar real a fost introdusă în România prin legea 129/2019 care a transpus directiva europeană numărul IV privind combaterea spălării banilor. Directiva a fost aprobată de Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene pe 5 iunie 2015 și trebuia aplicată și în România până pe 26 iunie 2017. Potrivit legii românești, beneficiar real este orice persoană care deține direct sau indirect controlul asupra 25% plus unu din acțiunile unei companii înregistrate în România.

Atât directiva, cât și legea românească, urmăresc să scoată la lumină oamenii de afaceri care își ascund interesele folosind companii înregistrate în paradisuri fiscale. De exemplu, o societate din România poate să aibă ca acționar o companie din Cipru sau Panama și astfel urma adevăratului proprietar se pierde.

Datele oficiale din martie anul acesta arată că 14.924 de companii românești aveau în acționariat persoane sau companii înregistrate în paradisuri fiscale. Cele mai multe astfel de companii aveau acționari din Cipru – 4316, Marea Britanie – 3489, Olanda – 3215, Elveția – 1915 și Luxemburg – 775.

Adevărații proprietari ai acestor companii râmân însă ascunși acum și cu ajutorul statului român. În cazul celor 162 de societăți nu am putut verifica dacă beneficiarii reali ai acestora sunt și pe lista oligarhilor pentru care Uniunea Europeană sau Statele Unite au impus sancțiuni financiare.

Recent, jurnaliștii de la Info Sud Est au dezvăluit că trei din cele patru nave care efectuează servicii de bunkeraj (furnizarea și transportul de combustibil pentru alimentarea navelor, n.red.) sunt operate de societăți comerciale care au ca acționari majoritari companii rusești.

Una dintre aceste companii este Gazpromneft Marine Bunker Balkan S.A., deținută de companiile Gazpromneft Marine Bunker (99,9%) și GPN Proiect LTD (0,01%) înregistrate în Sankt Petersburg. Gazprom Neft se află sub sancțiunile UE și ale SUA, în urma invaziei Ucrainei. Cu toate acestea, ONRC a refuzat să furnizeze declarația de beneficiar real depusă în România, din care ar fi rezultat și cine este oligarhul rus care controlează afacerea.

O analiză realizată de Transcrime, un centru de studii asupra criminalității transfrontaliere din Italia, a descoperit că în Europa sunt câteva zeci de mii de astfel de societăți.

„Există aproape 31 de mii de firme în Europa cu beneficiari reali ruși. 1400 dintre ele sunt controlate de 33 de indivizi supuși unor sancțiuni recente – așa-numiții „oligarhi”. Imobiliare, construcții, hoteluri, sectorul financiar și energetic prevala. În ceea ce privește țările, Germania, Regatul Unit, Cipru, Țările de Jos, Luxemburg și Austria găzduiesc majoritatea firmelor oligarhilor. Valoarea acestor firme este mai mare de 440 de miliarde de dolari SUA (active totale, valoarea contabilă)”, se precizează în studiul Transcrime.

În același studiu se precizează că sunt aproape 44 de mii de companii în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Elveția care au beneficiari finali cetățeni ruși.

Facsimil din studiul Transcrime

Centrul Transcrime, care funcționeză în cadrul Università Cattolica del Sacro Cuore din Italia, a demarat în 2019 proiectul DATACROS prin care au fost analizate structurile a peste 50 de milioane de societăți comerciale din UE, UK și Elveția. Obiectivul principal a fost să identifice anomaliile din acționariatele companiilor, să verifice nivelul de transparență. Acum, prin acest proiect este dezvoltat un soft capabil să identifice posibile indicii că aceste companii sunt implicate în operațiuni de spălare de bani.

PARADISURI FISCALE ȘI LISTE NEGRE

Experții DATACROS au colectat și măsurat, în 2019, datele a peste un milion de societăți comerciale din România. Raportul lor arată că peste 7.300 de companii românești (0,7% din totalul analizat) au beneficiari reali din țări incluse în liste negre sau gri de spălare a banilor ale UE sau ale Grupului de acțiune financiară (FATF-GAFI) – organul de supraveghere global pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului. 

Din cele 7.300 de companii, cele mai multe sunt înregistrate în zona Bucureștiului și reprezintă 1.6% din totalul companiilor înregistrate și analizate. Acest procent este peste media eruopeană de 1%. Cei mai mulți beneficiari reali vin din Turcia, Siria și Irak. În același timp, experții au determinat că aproape 1.000 de companii aveau beneficiari reali ascunși în paradisuri fiscale cu risc ridicat.

„Companiile înregistrate în tări cu un nivel scăzut de transparență financiară și corporativă pot fi folosite pentru a ascunde veniturile din infracțiuni financiare. Este adesea relativ ușor pentru infractori să înregistreze companii în aceste jurisdicții sau să se folosească de persoane rezidente oficial în aceste teritorii, pentru a-și ascunde mai ușor adevărata identitate”, se precizează în studiu.

SUPERCUTIA CHINEZEASCĂ DIN BUCUREȘTI

DATACROS a analizat și companiile care au mai multe straturi de acționari. Ele sunt denumite „cutii chinezești” și, potrivit studiului, pot fi folosite de infractori pentru a-și ascunde identitatea ca proprietari efectivi ai afacerilor. În România, doar 0,1% dintre companiile analizate aveau o structură a acționariatului mai complexă. „O firmă înregistrată în București, în sectorul construcțiilor, este controlată prin 28 de straturi consecutive de legături de acționariat (așa-numitele „cutii chinezești”)”, se menționează în analiza DATACROS.

La nivel european, cele mai mari concentrații de companii cu această anomalie s-au întâlnit în Țările de Jos (1,9%), Luxemburg (1,4%) și Malta (1,4%). Acest gen de companii a fost identificat în sectoare precum jocurile de noroc sau transporturile navale. 

Alte 2.500 de companii românești au fost puse pe o listă de companii cu riscuri pentru că sunt controlate cu ajutorul unor vehicule financiare speciale: trusturi, diverse fonduri sau consilieri fiduciari. La nivel european, 1,2% din companii au ca acționari acest gen de entități despre care studiul DATACROSS spune că pot fi utilizate în operațiuni de spălare de bani.

ABUZUL DE COMPANII OFFSHORE DĂUNEAZĂ SOCIETĂȚII

Companiile offshore nu sunt ilegale în sine, ce e însă dăunător e modul în care sunt folosite, spune Phyllis Atkinson, expert și trainer al Institutului Basel pentru Guvernanță. Phyllis Atkinson a fost procuror al unui departament de elită din Africa de Sud și spune că structurile offshore sunt uneori utilizate abuziv de către infractori. 

A dat exemplul unui politician corupt: „Așadar, ați fost un politician corupt. Ați abuzat de procedurile de achiziții publice. Ați obținut un contract în mod ilegal, sau ați beneficiat de tăieri ilegale de păduri sau orice altceva ar putea fi. Ați creat o sursă de venit care nu putea fi explicată ca venit legitim sau cunoscut. Așa că acum vreți să beneficiați de acei bani murdari”, a explicat Phyllis Atkinson.

Acest gen de comportament face și victime. Ele sunt chiar cetățenii care nu beneficieză de drumuri sau spitale bune. „Acum aveți drumuri care sunt pline de găuri. Poate că există un pod care se prăbușește pentru că nu corespunde standardelor. 100 de oameni sunt uciși ca urmare a unei lucrări de calitate inferioară”, a mai explicat fostul procuror care spune că cetățenii trebuie să fie supărați pe politicienii care fură și ascund banii cu ajutorul companiilor offshore.

context.ro


1 comentariu

  1. Foarte bine ca le protejeaza , protectia datelor isi face efectul , nu orice cioflingar are acces la date personale , nu conteaza ca e roman ,rus ,extraterestru. E oligarh rus , foarte bine , fa si tu la fel ca el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.