Schimbarea bruscă a temperaturii i-a îngrijorat pe o bună parte din țărani, care știu că, dacă se vor menține căldurile, s-ar putea să înceapă vegetația culturilor cerealiere, mai cu seamă, a grâului de toamnă, dar și a plantațiilor multianuale, precum sunt pomii fructiferi și vița de vie.
 
Pentru a analiza situația, am solicitat opiniile mai multor specialiști în agricultură. Dar, înainte de toate, am apelat la ajutorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, care ne-a prezentat caracterizarea climatică și agroclimatică a lunii ianuarie.

Potrivit Tatianei Mironova, șefa Centrului monitoringul agrometeorologic, luna ianuarie în R. Moldova este cea mai rece lună a anului. Temperatura medie lunară a aerului pe teritoriul republicii variază între -2,5ºC în sudul țării şi -4,5ºC în nordul ei. Cea mai rece lună ianuarie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului a fost în anul 1963 − temperatura medie lunară a aerului a oscilat între -10,5ºC (Cahul) și -15,3ºC (Soroca).Cea mai caldă lună ianuarie s-a înregistrat în anul 2007 − temperatura medie lunară a aerului a constituit în teritoriu între +2,5ºC (Briceni) și +4,2ºC (Bravicea).

Cele mai periculoase sunt moinele

În luna ianuarie culturile de toamnă se află în fond în stare de repaus vegetativ. În anii cu iarnă blândă pentru culturile ce iernează sunt periculoase moinele. Acestea sunt fenomene frecvente pe teritoriul țării. Cele mai periculoase sunt moinele cu temperatură medie zilnică de +5°C şi mai ridicată. În timpul acestora are loc reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi a celor pomicole şi este posibilă vătămarea ulterioară a lor în cazul scăderii bruşte a temperaturii. Numărul de zile cu moină în luna ianuarie constituie în medie 12-18 zile.

În perioada de iarnă, afirmă Tatiana Mironova, cele mai nefavorabile condiţii pentru iernarea culturilor de toamnă se creează la temperatura minimă a aerului de -25°C şi mai joasă, în prezenţa învelişului de zăpadă a cărui grosime nu depășeşte 5 cm. În asemenea condiţii, temperatura minimă la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) coboară sub -15°C. Astfel de temperaturi pot provoca vătămarea şi chiar pieirea nodului de înfrăţire, deci şi a plantei întregime. Astfel de îmbinare a temperaturii aerului şi a învelişului de zăpadă pe cea mai mare parte a teritoriului țării se observă în medie o dată în 20 de ani şi se semnalează cel mai frecvent în luna ianuarie.

Coroanele pomilor fructiferi şi mugurii lor florari pot suporta geruri de până la -25..-30°C. În condiţiile R. Moldova, vătămarea culturilor pomicole se observă mai frecvent după moine îndelungate de iarnă, care reduc semnificativ rezistenţa pomilor la ger.

În perioada repausului relativ, viţa de vie suportă, în general, temperaturi de până la -12°C, iar unele soiuri până la -15..-20°C. În medie, pieirea ochiurilor viţei de vie nu depăşeşte 10-20%, a mai precizat Tatiana Mironova.

S-a topit zăpada. De n-ar veni o răcire bruscă…

Solicitat de TIMPUL, Sergiu Ciobanu, președintele gospodăriei țărănești „Sfântul Gheorghe” din raionul Ștefan-Vodă, afirmă că totul depinde de durata căldurii. „Acolo unde au fost zăpezi mari, solul n-a înghețat. La sud au fost ploi, iar solul a înghețat la adâncimea de 7-8 cm. De obicei, temperaturile de +5-8 grade nu influențează negativ asupra plantelor. Dacă, însă ele vor dura trei săptămâni, s-ar putea să se trezească vegetația”, consideră fermierul.

La rândul său, Valentin Sașcov, șeful Departamentului extensiune, dezvoltare economică rurală și marketing al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, este de părere că e bine că s-a topit zăpada, umiditatea fiind absorbită de sol, însă pericolul ar exista dacă se va produce o răcire bruscă și dacă nu va ninge. „Agricultorii noștri trebuie să se orienteze la soiuri de hibrizi, care sunt mai rezistente la schimbarea bruscă a temperaturii”, constată Valentin Sașcov.

Nu există temei pentru neliniști

Am dorit să aflăm și opinia savanților. Dr. hab. Boris Boinceanu, șeful Direcției sisteme agricole din cadrul Institutului Culturilor de Câmp „Selecția” din Bălți, zice că situația e normală. „Nu există temei pentru neliniști. Zăpada se topește. Pământul n-a fost înghețat, apa răzbate în sol. Deficitul de apă în sol este extrem de mare după seceta din anul trecut. Dacă zăpada se topește, vom avea o umiditate în sol de 1,20-1,3 metri, necesarul fiind de 2 m. Ca să compensăm acest deficit, avem nevoie de ninsori. Motiv de alarmă nu e. Dumnezeu ține cu noi. Totuși, consider că, în legătură cu încălzirea globală, grânele trebuie semănate cu o lună mai târziu – în prima, a doua și a treia decadă a lunii octombrie”, ne spune Boris Boinceanu.

„Vom avea un an bun și rodnic”

Astfel și-a exprimat speranța și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. Și Mihai Suvac, șef de Direcție în cadrul ministerului de resort, ne-a dat asigurări că totul va fi bine. „Grânele și plantațiile anuale sunt într-o stare normală. Există mecanisme fiziologice. Plantele, de exemplu, cele multianuale, până nu acumulează cantitatea de temperaturi active, nu înfloresc. Uitați-vă, migdalul – acum e îmbobocit, dar nu înflorește, nu se pornește vegetația…”, afirmă Mihai Suvac.

La rândul său, Alexei Ivanov, președintele SRL „Vindex-Agro” din Mălăiești, Orhei, ne-a spus că situația nu e rea: zăpada s-a topit, apa s-a dus în sol, iar temperaturile nu sunt atât de mari, ca să înceapă vegetația, pentru aceasta fiind necesare 10 grade cu plus. „Avem nevoie de un covor de zăpadă, dacă vom avea temperaturi de minus 15 grade. De obicei, însă, grânele nu îngheață toamna și iarna. Pericolul ar putea fi primăvara, când temperatura scade ori se ridică brusc”, consideră Alexei Ivanov. De aceeași părere este și Nicolae Moraru, președintele SRL „Roșiori-Lux” din satul Chișcăreni, raionul Sângerei. „Culturile de toamnă sunt bune și foarte bune, mai cu seamă la nordul republicii.

Ele sunt înfrățite și vor rezista. În 2002-2003, grânele nu erau înfrățite, în februarie s-a încălzit brusc, iar la începutul lui martie s-a răcit și grânele au înghețat. Acum e o altă situație – avem umiditate, grânele sunt înfrățite și așteptăm din nou zăpadă, să crească stratul de umiditate în sol”, a declarat Nicolae Moraru.

Prin urmare, motive de panică nu există. Țăranii trebuie să se pregătească de lucrările de primăvară și să trăiască în continuare cu gândul la un an bun și rodnic.