O profesoară repară case cu 1,5 euro pe oră
Moldovenii din Portugalia spun că, până să se schimbe Puterea la Chişinău, la consulat se formau rânduri artificiale, iar pentru urgentarea eliberării actelor li se cerea bacşiş. Odată plătit banul, totul se rezolva cât ai clipi din ochi. Actualul consul, Oleg Nica, refuză să comenteze situaţia respectivă, însă confirmă că acum, ca şi atunci, la ambasadă veneau zilnic aproximativ 30 de persoane şi că orice serviciu consular se prestează foarte repede. „Am văzut şi eu oameni miraţi, când aflau că-şi vor primi actele în aceeaşi zi, dar mai mult nu ştiu nimic”, susţine Nica.
Problema era cu atât mai gravă, cu cât moldovenii din Portugalia sunt cei mai chinuiţi în comparaţie cu concetăţenii noştri din alte ţări europene. Pentru că aici salariile sunt mult mai mici. De exemplu, dacă în Spania un moldovean angajat la construcţii câştigă 1000-3000 de euro, în Portugalia un lucrător simplu primeşte 500 de euro, iar un meşter – 1000. Dacă, în casele italienilor, moldovencele fac menajul cu cinci-zece euro pe oră, la Lisabona, o fostă profesoară de engleză şi germană primeşte câte 1,5 euro pe oră, făcând reparaţii în case. În atare condiţii, o bună parte a moldovenilor din Portugalia au plecat în alte ţări. Oricum, aici şi numărul moldovenilor îl depăşeşte pe cel al românilor, ceea ce e de neimaginat în Spania sau Italia. Mai mult, dacă în aceste ţări există cantine sociale, gen „Caritas”, singura salvare a flămânzilor săraci din Lisabona este Grădina „Campo Grande”, unde zilnic, la ora 20.00, li se împarte câte un pahar de lapte, o tartină şi un fruct…
În 2010, în Portugalia s-au născut 480 de moldoveni
Astăzi, potrivit Ambasadei RM la Lisabona, în Portugalia se află oficial 20.770 de moldoveni, în comparaţie cu cei 21.700 înregistraţi anul trecut. Descreşterea se explică, pe de o parte, prin plecarea moldovenilor de aici şi, pe de altă parte, prin facilităţile acordate la obţinerea cetăţeniei portugheze. Astfel, pot deveni cetăţeni cei care stau legal în Portugalia timp de cel puţin şase ani. Iar, primind cetăţenia, moldovenii sunt scoşi din lista străinilor. „Din 30 de persoane care vin zilnic la consulat, cel puţin zece au deja carton – aşa numesc ei buletinul de identitate portughez”, afirmă Oleg Nica. Diplomatul crede că numărul real al moldovenilor din Portugalia, inclusiv al celor nelegalizaţi, ar putea să ajungă la 50 de mii.
Din ianuarie a.c. până în prezent, consulatul a înscris în paşapoartele moldovenilor 480 de copii născuţi aici. Unii dintre aceştia nici nu figurează ca moldoveni, dacă părinţii le sunt cetăţeni portughezi şi nu vor să mai cheltuiască bani pentru a-i documenta în Moldova. Ambasadorul Turea consideră că situaţia se va schimba în decembrie, când unele servicii privind documentarea copiilor vor deveni gratuite.
„Ce-a făcut Moldova pentru mine?”
Dacă, în Italia, moldovenii au 36 de asociaţii, în Portugalia sunt numai opt. Acestea activează în domeniul cultural şi social, iar unele încearcă să câştige şi un ban de la ai noştri. Cel puţin aşa afirmă persoane care au rămas perplexe când, adresându-se unor asociaţii după consultanţă, li s-au cerut 50 de euro. „Cele mai multe asociaţii activează normal, ne promovează cultura şi tradiţiile în Portugalia. Ele colaborează cu guvernul portughez, cu autorităţile locale şi cu Centrul Naţional de Ajutorare a Imigranţilor, care acordă asistenţă gratuită practic în orice limbă a lumii”, susţine Oleg Nica. Ambasadorul Turea ne asigură că statul portughez acordă susţinere moldovenilor şi pentru că aceştia au creat o impresie favorabilă despre ei. Şi aici, ca în toată Europa, moldovenii trăiesc cu veşnica întrebare: „Ce-a făcut Moldova pentru mine?”. O problemă ce-i deranjează în mod special este preţul exorbitant la biletele de avion spre Chişinău. De exemplu, dacă biletul dus-întors din Lisabona până la Bucureşti costă 150 euro, până la Kiev – 250, până la Chişinău el ajunge şi la 600 euro. Adică, o vizită acasă pe mulţi îi costă mai mult decât o leafă.
Aşteptând să se deschidă „poarta luminoasă”
Imigrarea masivă a moldovenilor în Portugalia a avut loc în anii 1999-2003. Majoritatea au venit „la capătul lumii” cu vize turistice sau ca membri ai unor presupuse echipe sportive. Pe atunci, viaţa aici era foarte ieftină şi salariile erau ademenitoare. Ajunşi, însă, s-au confruntat cu o altă problemă – cea a racketului. Grupări bine organizate, formate din cetăţeni ex-sovietici, inclusiv din RM, îşi forţau confraţii de sânge să le dea o parte din salariu. De ce? Pentru a le asigura „protecţie”, deşi nimeni nu ştia de cine anume erau protejaţi. Cei care se opuneau erau bătuţi măr şi lăsaţi lefteri. Între timp, autorităţile portugheze au investigat fenomenul şi, într-o bună zi, toţi „protectorii” s-au trezit la dubă. Consulul Nica ne spune că majoritatea au fost condamnaţi la detenţie de la 15 până la 25 de ani.
Ca peste tot, şi moldovenii din Portugalia trecuţi de 40 de ani se gândesc că se vor întoarce la vatră. Speră cu toţii la schimbări spre bine, după cum spune şi consulul: „Fiecare aşteaptă ziua când în Moldova se va deschide o poartă luminoasă, care îl va chema acasă”. Iar Valeriu Turea este convins că autorităţile actuale ale RM pot face tot posibilul ca să asigure tinerilor perspective în ţara lor, pentru ca exodul să nu capete proporţii, iar Moldova să nu rămână doar cu cetăţeni de vârsta a treia.
La 28 noiembrie, în Portugalia vor fi deschise patru secţii de votare: la Lisabona, Setubal, Faro şi Portimao. Ciudat, dar am întâlnit aici moldoveni care nici nu ştiu cine le guvernează ţara. Ei nu citesc ziare, nu privesc televizorul, habar n-au de internet. Viaţa lor se rezumă numai la muncă şi la speranţa că va fi şi mai bine.
Din Lisabona
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
