Ţara mea, colţun de lână
Tot mai mult am impresia că merităm mizeria în care trăim, iar înainte de a protesta împotriva regimului criminal ar fi bine să ne dăm câte o palmă şi să ne ştergem la fund – pentru că mirosul urât vine chiar de la noi, de la fiecare. Ne-am făcut comozi în prostia asta a noastră, suntem orgolioşi în bădărănia pe care o emanăm zi de zi şi ni se pare că noi merităm totul, iar restul – să piară.
În fiecare zi văd moldoveni bădărani, moldoveni pe care-i doare în cot de restul societăţii. Să luăm, de pildă, şoferii – şoferi care merg pe contrasens, se grăbesc aiurea dracul ştie unde, sfidează orice regulă de circulaţie şi pun în pericol viaţa celorlalţi. Fie că vorbim de groaznicul accident de la Băcioi în urma căruia şi-au pierdut viaţa cinci oameni, fie că vorbim de şoferii care merg pe contrasens ca să evite barierele de viteză, fie de boii care merg pe trotuare şi terenuri de flori, pentru că, iarăşi, se grăbesc dracul ştie unde. În acest context e absurd să învinuieşti Ministerul Transportului sau şoferii de microbuze, ei sunt la fel ca toți, iar mitocănia e regula de aur a şoferului moldovean.
Sau alta, celebra frază „Chirtoacă-i de vină”. Undeva sunt de acord, Dorin Chirtoacă e un primar cu multe minusuri, însă vreau să vă reamintiţi de câte ori au fost renovate staţiile de troleibuze, ca peste noapte să fie distruse de curajoşii locuitori ai capitalei. Bănci smulse, urne de gunoi aruncate în lac, parcuri pline de mizerie şi gunoi, maşini care circulă pe trotuare şi te mai şi înjură dacă stai în calea lor – nu Chirtoacă e de vină în acest caz, ci chişinăuienii bădărani, locuitorii capitalei.
Aşa că încetaţi protestele aiurite împotriva guvernanţilor corupţi, mincinoşi şi needucaţi. Sunteţi şi voi la fel, fiecare în parte. Şi chiar dacă, într-o zi, va veni o guvernare perfectă, una care ar construi o infrastructură normală, peste noapte vom distruge totul. Pentru că ne-am obișnuit să scuipăm acolo de unde bem apă, să facem treaba mare în curte, să umplem de mizerie locul în care trăim. Acest colţun de lână numit Republica Moldova este al nostru, şi nici o guvernare nu va putea să-l transforme într-o ţară, pentru că noi nu vrem.