„Atunci când niște politicieni nu pot să propună niște politici bune pentru cei ce trăiesc în Republica Moldova, încep să inventeze ba demiteri de guvern, ba demiterea unui demnitar de stat, și astfel prin aceste acțiuni își acoperă incapacitatea de a promova politici bune în domeniul agriculturii, pentru dezvoltare rurală, nu crează un climat de afaceri normal ca oamenii să poată și să dorescă să investească și să-și creeze afaceri. Iată de unde aceste circuri permanente când politicienii ies la rampă, când se învinuiesc unii pe alții și nu mai au când să vorbească despre țărănime, despre problemele lor. Dar ele sânt foarte multe: și accesul la finanțe, și accesul la semințe și la motorină, la toate cele necesare pentru ca să înceapă un an agricol. Chiar și anul acesta cei care sânt la guvernare nu prea discută despre problemele reale ale satului nostru, despre probleme reale ale producătorului agricol și astfel oamenii neavând încredere în ceea ce pot face în țară, neavând susținerea respectivă din partea celor care ar trebui să creeze aceste condiții pentru dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea satului, își iau lumea în cap și pleacă peste hotare ca să-și caute o bucată de pîine pentru familia lor.
Una din problemele majore cu care se confruntă agricultorii este subvenționarea. Federația Fermierilor din RM a propus și pe parcursul anului trecut, atunci când s-a discutat Regulamentul privind subvenționarea în agricultură, ca să se dea posibilitatea ca gospodăriile țărănești, producătorii agricoli mici să aibă acces la finanțare, fiindcă ei sînt cei mai săraci, ei nu au putere financiară și ar trebui susținuți cel mai mult. A fost pomovată ideea ca cei care se finanțează de la Asociațiile de Economii și Împrumut, să aibă și ei acces la finanțare pentru a-și acoperi dobînzile. S-a propus ca să se limiteze compensațiile pentru un agent economic de la 1 milion la 400 mii lei, pentru ca mai mulți agricultori să aibă acces la acest fond de subvenționare, ca cei care vor face investiții împreună, ca grup de producători, ca cooperativă de întreprinzători să obțină în jur de 60% din valoarea investiției ca şi compensare. Noi am propus ca producătorii agricoli odată ce au prezentat documentele la Agenția de Intervenții și Plăţi în Agricultură, să obțină 100% din suma care este acceptată și calculată de către această agenție și să nu începem acceași variantă care a fost anul trecut că 75% plătim acum, 25% pe urmă și pînă la urmă nu s-au mai obținut aceste 25% . Unii care au depus documentele în ultimul moment au obținut numai 53% ceea ce înseamnă că Regulamentul nu răspunde la acele necesități pe care le au mai ales producătorii mici și gospodăriile țărănești. S-a propus de asemenea ca să fie trecută prin Parlament o lege specială cu privire la subvenționare, ca în aceată lege să fie scris clar că pentru țărani din acest fond se alocă nu mai puțin de 1-2% din PIB, că prin lege se stabilește că gospodăriile țărănești, producătorii agricoli mici au acces la nu mai puțin de 50% din valoarea fondului de subvenționare și astfel noi am putea, prin aceste reglementări foarte stricte, să stabilim o ordine așa cum este și în țările UE, unde este scris foarte clar cît vor obține producătorii agricoli din bugetul UE.
Pe parcursul anului 2012 noi am propus ca, dacă chiar s-a introdus 20% cota TVA în agricultură, țăranii să plătească 8%, iar 12% să rămână în contul lor pentru dezvoltarea afacerii. Parlamentul și Guvernul n-au ascultat, s-a votat modificări la codul fiscal, s-a promovat politica fiscală pentru anul 2013 care cere ca producătorii agricoli, gospodăriile țărănești să plătească în buget 20% și pe urmă să aștepte peste o lună că cineva le va întoarce banii înapoi. Noi am avut această experiență până în 2009 cînd se plătea TVA în bugetul de stat și pe urmă gospodariile țărănești, producătorii agricoli așteptau un an poate și mai mult pentru a-și întoarce banii.
Numai după ce a fost votată moțiunea de cenzură, Guvernul, în al 12-lea ceas, a acceptat avizul pentru acest proiect de lege care prevedea că gospodăriile țărănești, producătorii agricoli vor plăti în buget 8% TVA, iar 12% TVA vor rămîne în conturile lor pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură (exact textul propus de Federația Națională a Fermierilor din Moldova cu un an în urmă), l-a transmis în Parlament și Parlamentul foarte rapid l-a examinat.
Aici este un subtext politic, pentru că dacă vor avea loc alegeri Parlamentare anticipate, să aibă cu ce merge înaintea oamenilor. Dar oricum, pînă la urmă este bine că s-a ajuns la această inițiaitvă.
În același context, Valeriu Cosarciuc a menționt că atunci când vorbim despre Acordul de Asociere și Liber Schimb cu UE, este important să vedem standardele UE în domeniul economic, social și aceasta trebuie să ne motiveze pentru a duce la capăt negocierile cu UE şi a obține semnarea acestor documente.
În RM este important să promovezi niște politici pentru cei care merită să trăiască mai bine în țară. Iar cei care merită sânt țăranii. Desigur că prezența unui drapel politic bun, cu o echipă bună este un plus pentru promovarea unor politici bune pentru producătorii agricoil, pentru gospodăriile țărănești, pentru țăranii noștri.
Agricultura noastră are viitor, ea trebuie să devină motor al relansării econoimei naționale. Cei care trăiesc la sate merită mult mai mult decât au în prezent, fiindcă atunci cînd mergem și le cerem votul, imediat îi găsim pe țărani, dar trebuie să-i găsim și atunci cînd țăranii au nevoie de ajutor și de niște politici care să nu-i trimită din țară, dar să-i ţină aici, acasă", a conchis Valeriu Cosarciuc.
Sursa: Politik.md
