Teatrul studențesc: între clovn și cameristă

 „Așa-i când se joacă piesele lui Timofei”, se aude de undeva din sală. Trupa Carusel joacă Cameristele de Jean Genet, regie Timofei Muntean, cu Anca Lăcusteanu, Dumitru Cotelea, Dumitru Stratulat.

La subsol

Pentru cei „de-ai casei”, undergroudul la propriu al Teatrului Liber Imago este firesc deja. Fiind vorba de un teatru independent, de amatori, care nu-și propune să facă spectacole „cum se fac în teatre”, la ei totul e diferit, de la structură la spațiul de joc. Înființată în 1998, Imago a ajuns să aibă o sală în Casa de Cultură a Studenților, să colaboreze cu mai mulți actori sau chiar trupe. Carusel este una dintre ele.

Fiind în al patrulea an de activitate, Carusel a început să existe spontan, după ce doi prieteni au jucat într-o piesă de teatru pentru Festivalul Basarabia din Cluj, le-a plăcut și au vrut să continue. Cei doi, Dumitru Cotelea, din Strășeni și Dumitru Stratulat, din Telenești, studenți în anul trei pe-atunci la Jurnalism și respectiv Studii Europene în cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, i-au propus lui Timofei Muntean, din Strășeni, student în anul trei la medicină, să facă un spectacol împreună. Au început cu o piesă scrisă de ei, Carusel, care a dat și numele trupei, din care mai făceau parte Alexandu Suvaca și Tatiana Iosip, și ei studenți la Cluj, la Facultatea de Economie și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB.

Teatru fără studii

În ciuda faptului că actorii trupei își susțineau licența în acel an, iar despre studenții de la medicină se știe că dacă nu sunt la facultate, spital sau morgă, îi găsești la bibliotecă, ei au reușit să-și facă timp pentru teatru. „Am învățat foarte mult în primii doi ani, de aceea acum facultatea nu-mi ocupă tot timpul, așa reușesc să fac și teatru”, spune Timofei Muntean. Repetițiile au loc seara, iar cum „nucleul” trupei e compus din prieteni, ei lucrează la piese și în afara programului.

Majoritatea membrilor trupei nu au studii teatrale. „Eu nu sunt regizor, îmi lipsesc studiile în domeniu, eu fac mai degrabă coordonare scenică”, precizează Timofei. Deși a făcut muzică la Școala de Arte din Strășeni, unde și Dumitru Cotelea a făcut teatru, pentru ei, ca și pentru ceilalți membri ai trupei, teatrul este o pasiune, și nu o profesie. Dumitru Stratulat a început să joace influențat de prieteni, iar implicarea în trupă a fost o schimbare radicală pentru el, în liceu a făcut volei profesionist.

Personaje pentru actori

Piesele alese de Timofei spre a fi jucate aparțin unor genuri diferite, de la tragedie la comedie și absurd, inclusiv combinate între ele. După Carusel, a urmat Efemer, o adaptare după Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupery, Jumătăți de măsură, scrisă de trupă, farsa tragică Angajare de clovn de Matei Vișniec, apoi drama Cameristele de Jean Genet. Alegerile sunt motivate atât de preferințe și necesitatea de a experimenta cu genuri noi, cât și de adaptarea la distribuție. „Țin cont de cei care urmează să joace, de rolurile care le-ar plăcea și lor”, spune Timofei. Totodată, Timofei le recomandă actorilor să nu se uite la înregistrări ale spectacolelor jucate de ei în interpretarea altor actori ca să nu fie influențați de aceștia.

Deși personajele jucate fac parte din tipologii diferite, actorii sunt la fel de entuziasmați să le descopere pe fiecare în parte. „Îmi plac personajele nelineare, profunde, pe care le redescoperi de fiecare dată când joci”, spune Dumitru Cotelea. Și Dumitru Stratulat e de aceeași părere, la a doua reperezentație a piesei Cameristele el a jucat-o pe doamnă diferit, i-a dat mai mult umor decât prima dată pentru că așa a simțit personajul pe scenă. Pentru băieți a fost interesant să joace roluri de femei. „E mult mai greu decât pare, o voce pițigăiată și tocurile nu sunt suficiente”, precizează Dumitru Cotelea. Dumitru Stratulat spune că deși a încercat să imite manierile surorii sale sau ale anumitor personaje de film, transformarea în femeie se produce abia când îți cunoști personajul, îi înțelegi esența. De altfel, actorii devin personajele lor cel puțin pentru perioada în care pregătesc piesa, încep fără să vrea să folosească replici din spectacol în viața reală.

Actor – luminist – vizajist – PR

A face parte dintr-o trupă de teatru independent are mai multe avantaje. Deși poate fi mai greu să găsești spațiu de joc, trupa a apelat la prieteni, au repetat în cantina din Campusul Universitar Hasdeu, iar începând cu anul curent, au acces la sala trupei Imago de câte ori au nevoie. Costumația și elementele de decor, minimalist de altfel, le găsesc la piețele de vechituri. Fiecare membru al trupei se implică în mai multe feluri. Tatiana Iosip, care a jucat în câteva spectacole, s-a ocupat de „lucrul din culise” la Cameristele: machiaj, decor. Astfel, chiar dacă trupa colaborează și cu alți tineri actori, membrii permanenți ai trupei se implică, chiar și din culise, în fiecare spectacol.

Trupa Carusel a devenit treptat cunoscută și apreciată de public. Dovadă sunt sălile de fiecare dată arhipline, aplauzele repetate, invitațiile la festivaluri de teatru studenșesc din Timișoara, Iași, Suceava, Huedin. „Un prim-lucru care m-a impresionat la Cameristele a fost spațiul intim de joc. Piesa a fost dinamică, ușor morbidă, actorii reușind să creeze tensiune și suspans pe tot parcursul ei. Pot să spun că astept cu nerăbdare urmatoarea piesă!”, spune Irina Bădescu din Cluj, care a aflat de spectacol de la un prieten din Moldova.

Actori cu profesii „reale”

Deși sunt foarte pasionați de ce fac, ei nu fac bani din teatru, intrarea la spectacole este liberă, iar membrii trupei au „ocupații reale”, locuri de muncă care să-I întrețină. Timofei Muntean e în ultimul an la medicină, Dumitru Cotelea și Dumitru Stratulat au făcut, dupa licență și master, cursuri de recalificare în IT, Alexandru Suvaca a plecat din România, Tatiana Iosip este în căutarea unui loc de muncă în Cluj. Totuși, asta nu-i oprește să-și continuie să facă teatru. Dovadă e următorul spectacol, Azilul fericit de John Arden, programat pentru luna aprilie. Din distribuție fac parte Dumitru Cotelea, Dumitru Stratulat, Dorin Hămuraru, Alexandrina Bivol, Maria Daud, toți din Moldova, și Anja Epeli din Finlanda. Toți au facultăți sau joburi serioase, iar teatrul este pasiunea care-i scoate din rutină.

Natalia Graur, Sandu Macrinici