Lângă căminul nostru era un internet-cafe, mergeam o dată pe săptămână să îmi verific adresa electronică și să văd fotografii cu mănăstiri. Nu pricepeam încă la ce mă va ajuta în viitor.
Nu îmi amintesc cum sau prin cine mi-am trecut din scris de mână în variantă electronică lucrarea de licență, însă pentru cea de la master am plătit pe cineva să mi-o dactilografieze. În rest, fișe de lectură, planuri, lucrarea propriu-zisă: toate erau scrise frumușel de mână în cutiile de sub pat. Una de pantofi cu fișele de lectură în plicuri, una de la un cadou cu foile A4 ale lucrării.
Astăzi aproape că nu conștientizez cum se pregătește o lucrare la școală cu ajutorul internetului. Fiindcă rămân totuși la convingerea că internetul e pentru plagiat, nu pentru învățat. Cu toate acestea îl folosesc foarte mult. Foarte rar merg la cărțile din biblioteca personală ca să verific o informație, chiar dacă primul izvor de informare e cartea. Acum e mai ușor să dau o căutare pe internet. Mai util chiar. Fiindcă îmi amintesc cu groază cum uneori era nevoie să caut cu orele o simplă informație. Dar, ori de la vârstă, ori de la ușurința cu care ajung la informație, uit foarte repede ce am citit despre un subiect sau altul.
Astfel încât nu aș putea pune tehnologia, cu internet cu tot, în colțul clasei, la chin și pedeapsă. E extrem de util să am acces la internet, telefon, computer. Nimic din ce avem acum nu e de condamnat. E ca și cum ne-am plânge că avem apă curentă, fiindcă pe vremuri oamenii se spălau la pârâu.
Dar deși recunosc beneficiile acestui timp, trebuie să spun cu cât drag îmi amintesc de studenția mea cu mormane de cărți fișate în cutii de pantofi,
de momentul în care am văzut primul televizor color, primul casetofon al familiei. Sunt lucruri care fac parte din memoria noastră, așa cum cele de astăzi vor face parte din memoria tinerilor de acum.
Însă e un pariu pe care nu îl voi pierde niciodată: cartea. Nu cred că va fi vreodată un moment în care studenții nu vor învăța din cărți sau în care literatura va ajunge la noi doar prin e-book-uri. Cartea, cu tot ce aduce ea, de la bucurie la informație, rămâne ca alimentația. Oricâtă tehnologie ne va înconjura, cartea se înscrie în rândul acelor obiecte care nu dispar cu timpul.
De aceea, în aceste zile superbe de sărbătoare și primăvară, vă recomand lecturi și investiții sigure în cărțile preferate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
