Nu este povestea unui film de acţiune, ci una dintre schemele de evaziune fiscală pe care le utilizează escrocii moldoveni în încercarea de a ocoli legea. De cele mai dese ori, victimele lor devin fie unii tineri naivi, fie bătrâni creduli ori persoane socialmente-vulnerabile sau fără adăpost care sunt gata să semneze orice pentru o bucată de pâine.

Anual, fraudele fiscale şi activităţile de pseudoîntreprinzător prejudiciază statul cu peste un sfert de miliard de lei. Astfel, numai în 2011 au ocolit achitările în proporţii mari la buget circa 45 de întreprinderi. Potrivit unor calcule prin metode estimative, efectuate de către Serviciului Fiscal de Stat (SFS), dacă aceste firme ar fi activat transparent, puteau fi încasate la stat până la 287 milioane lei. Specialiştii vorbesc de o creştere a pagubelor anul trecut, în pofida faptului că au fost înregistrate cu 35 de cazuri de evaziune fiscală mai puţine decât în anul 2010, şi asta pentru că evazioniştii în ultimul timp acţionează mai dur.

Cursuri de informare a tinerilor

Datele mai arată că unul dintre grupurile care cel mai frecvent cad pradă escrocilor sunt tinerii. Din aceste considerente, începând cu anul 2010, Fiscul a desfăşurat în instituţiile superioare de învăţământ o serie de seminare cu tema „Neadmiterea cazurilor de racolare a tineretului în scheme de evaziune fiscală”.

„Orice fenomen este mai uşor de prevenit decât de combătut. Astfel, pentru că în 2009 au fost depistate 21 de cazuri de implicare a tinerilor în scheme de evaziune fiscală, iar în fază incipientă de comitere a încălcărilor – şi mai multe cazuri, am demarat o campanie de informare a potenţialelor victime ale infractorilor fiscali”, a menţionat şeful Direcţiei antifraudă fiscală din cadrul SFS, Dorian Cibotari. Potrivit lui, începând cu anul 2010 angajaţii Inspectoratului Fiscal în fiecare semestru efectuează câte un ciclu de seminare la universităţile din republică. Iniţial, în 2010 au fost efectuate seminare la zece universităţi din Chişinău, iar în 2011 – 22 de seminare în instituţii de învăţământ superior din întreaga republică. În 2012, numărul acesta se va majora considerabil, numai în prima jumătate a anului fiind desfăşurate 16 seminare în toată ţara.
„De la demararea cursului, practic, în fiecare an s-a redus în jumătate numărul tinerilor care au fost atraşi în scheme frauduloase. Dacă în 2009 au fost 21 de cazuri de evaziune fiscală, în 2010 numărul lor a scăzut până la 10, iar în 2011 au fost depistate cinci persoane tinere care au căzut pradă pseudoafaceriştilor”, afirmă şeful Direcţiei antifraudă fiscală.

Escrocii se bazează pe câştigarea încrederii

Potrivit lui Dorian Cibotari, modalitatea cea mai răspândită de implicare a tinerilor în scheme frauduloase se bazează pe cultivarea încrederii sau chiar a sentimentelor. „De regulă, escrocii fac cunoştinţă cu tinerii în cluburi de noapte, discoteci, îi servesc cu o băutură, pe băieţi îi ajută să rezolve poate anumite conflicte, pe fete le plimbă cu maşini luxoase sau chiar dezvoltă relaţii sentimentale, iar apoi indivizii le propun să înregistreze businessul pe numele tânărului, subliniind faptul că au încredere în tânăr”, povesteşte el. Astfel, după ce firma este înregistrată, escrocii dispar fără urmă, lăsând tinerii „proprietari” cu o „moştenire” care poate atrage după sine sancţiuni penale.
Un caz recent, cercetat de direcţia respectivă, este cel al unei tinere care a acceptat să înregistreze pe numele său firma iubitului, al viitorului soţ (credea naiva fată), care s-a dovedit a fi un escroc, de curând eliberat din zonele de detenţie. „Când am citat-o, tânăra habar nu avea ce se întâmplă. Ea avea de gând să plece peste hotare la muncă şi să câştige bani pentru nuntă. Pentru cel care o ademenise era tocmai situaţia cea mai convenabilă – atunci când persoana bănuită nu poate fi găsită, nu poţi afla de la cine a pornit totul”, spune şeful Direcţiei antifraudă. Tânăra în cauză a rămas dezamăgită cumplit, avea planuri de nuntă, dorea să întemeieze o familie, fără să înţeleagă că viitorul soţ este de fapt un escroc. „Am avut cazuri când oamenii străzii au fost luaţi, spălaţi, îmbrăcaţi şi duşi la notar unde au semnat actele firmei, fără ca aceştia să-şi dea seama că au fost înşelaţi”, a adăugat Cibotari.

Acţiuni de contracarare

Pentru a ţine pasul, Serviciul Fiscal implementează în prezent registrul electronic al facturilor fiscale pentru agenţii economici plătitori de TVA. Acesta prevede înregistrarea în baza de date a Fiscului a tuturor facturilor fiscale eliberate în decursul zilei în care a fost reflectată o tranzacţie a cărei valoare depăşeşte 100 de mii de lei. În anii următori, practica respectivă se va aplica la toţi subiecţii economici plătitori ai TVA.
„Anul curent ar trebui să se micşoreze simţitor numărul fraudelor fiscale, pentru că la cele mai mici dubii vom putea interveni imediat. De asemenea, din ianuarie 2012 se utilizează declaraţia electronică completată de către contribuabilii din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi cei din UTA Gagauz-Yeri, care ne permite să avem informaţia prezentată de agentul economic imediat după expirarea termenului de prezentare. Anterior, procesul de introducere a informaţiei în baza de date dura până la două luni”, a subliniat Cibotari.
Legislaţia penală nu prevede sancţiuni în cazul în care nu este demonstrată intenţia persoanei, astfel că tinerii atraşi în astfel de scheme, de regulă, nu sunt pedepsiţi cu închisoarea. Iniţiatorii unor asemenea escrocherii sunt pedepsiţi conform articolului 242. Pseudoactivitatea de întreprinzător cade sub incidenţa articolului 244 privind evaziunea fiscală din Codului Penal şi articolului 243 – spălare de bani.

Articolul 243. Spălarea banilor

Spălarea banilor se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Articolul 244. Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor

Evaziunea fiscală, în cazul în care suma impozitului ce trebuia să fie plătit depăşeşte 1500 unităţi convenţionale, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.