Transnistria și impotența politicienilor moldoveni
În momentul în care clasa politică e literalmente decapitată, copilul separatist al Federaţiei Ruse începe să se comporte tot mai provocator. Prima provocare a constat în instalarea punctelor neautorizate de control în unele localități, inclusiv în Varnița. A doua provocare, în general, le-a șters mucii politicienilor moldoveni și le-a dat de înțeles că aceștia n-au nicio putere de decizie și nu sunt decât niște mascote. În perioada sărbătorilor de Paște, oficialii moldoveni au primit interdicția de a vizita stânga Nistrului. Ce vor spune Filat, Lupu, Ghimpu și Voronin despre această interdicție? Nimic! Oficialii și politicienii noștri nu au timp, pentru că deja se pregătesc pentru electorală. În această situaţie, când politicienii sunt prinşi în propriile intrigi, cetăţenii au tot dreptul moral să preia ștafeta.
Poate suntem mai săraci, poate nu vorbim atât de frumos şi intangibil, poate nu circulăm cu mașini de lux și nu avem vile de milioane, însă iubim şi noi ţara asta. Uneori sunt sigur că o iubim cu mult mai mult decât voi, politicienii. Nu sunt nici politician, nici jurist şi nici expert în relaţiile internaţionale. Totuși văd cât se poate de clar că conflictul transnistrean devine o problemă imposibilă pentru tagma politică din Republica Moldova. Din toţi politicienii care s-au perindat la cârma Moldovei, aproape nici unul nu şi-a dus lupta mai departe de simplele declaraţii. În acest sens, poate a venit momentul ca societatea civilă să găsească soluţiile? Punctele de control de la Varniţa au fost evacuate de simplii cetăţeni, nu de politicienii care erau ocupaţi cu emanarea propriilor principii şi valori. Am impresia că cetățenii acestei țări sunt mai raționali, chiar dacă sunt mâncați de birocrație și sărăcie.
Ca simplu cetăţean şi alegător regulat, am şi eu câteva soluţii pentru Transnistria. Poate sunt prea simpliste, poate chiar absurde din punctul de vedere al ştiinţelor politice, însă, ca cetăţean al acestei ţări, simt că am dreptul la o părere. Mai ales că situația actuală din stânga Nistrului nu ne mai permite să ne ascundem după degetul relațiilor amicale cu Rusia.
Regim de vize obligatoriu
Impunerea unui regim de vize pentru locuitorii din stânga Nistrului ar crea probleme moldovenilor care locuiesc acolo. Însă acesta este prețul cu care vom stopa contrabanda și circulația liberă a criminalilor prin Moldova. Îmi pare normal ca un teritoriu controlat de o armată străină să fie supus unui control vamal strict. În momentul în care un cetățean al Transnistriei va fi impus să stea la o coadă interminabilă și să plătească ca să poată circula în propria țară, acesta va începe să-și pună întrebări. Se va întreba cine îl conduce și de ce s-a ajuns la această situație.
Repatrierea cetăţenilor moldoveni
Știu că avem o economie la pământ, știu că nu avem bugete nici măcar pentru a oferi locuințe refugiaților actuali din stânga Nistrului. Totuși, repatrierea moldovenilor din stânga Nistrului și oferirea de azil pentru tinerii care nu vor să slujească într-o armată ilegală ar da dovadă, cel puțin, de bun-simț. Mai dărâmăm un pic din etajele oficialilor, mai scoatem luxul din mașinile glamuroase ale vameșilor și avem bani ca să construim locuințe pentru refugiații din Transnistria. Totuși nu cred că moldovenii din stânga Nistrului vor accepta să plece. Pentru că se află la ei acasă și, spre deosebire de politicienii noștri, mai dau dovadă de onoare și curaj.
Ruperea definitivă a relațiilor cu oficialii transnistreni
Așa cum guvernul autoproclamat de la Tiraspol nu reprezintă decât o matrioșkă în mâinile Rusiei, cred că ar trebui să-i declarăm pe toți persona non grata. Nu este normal ca o guvernare să ducă tratative cu un regim criminal. Oficialii de la Tiraspol trebuie scoși din formatul de negocieri. Iar în cazul în care apar în R. Moldova, aceștia ar trebui arestați și băgați în pușcărie, nu primiți cu pâine și sare.
Încetarea de a mai cocheta cu Rusia
Recunoașterea pe plan internațional a ocupației rusești în Transnistria, evacuarea forțată a armatei rusești și înlocuirea ei cu trupe pacificatoare internaționale. Refuzul categoric de a achita datoriile acestui stat fantomă față de Rusia.
Astea ar fi soluțiile venite din partea unui cetățean simplu, cetățean săturat de clasa politică moldovenească precum calul de ovăz. Cetățean care simte că în scurt timp va trebui să treacă cinci puncte vamale prin propria sa țară. Dacă nu întreprindem nimic azi, mâine ne vom trezi cu încă câteva autonomii pe teritoriul patriei: una găgăuză, una bulgară ș.a.m.d. Important este că toate vor fi la cheremul Rusiei. Iar noi vom continua să ne ascundem după diplomație, pentru că vrem o piață de export, pentru că vrem gaze ieftine, pentru că demnitatea și onoarea nu mai contează în această țară.