Ucrainenii i-au înfuriat pe americani când au decis să continue lupta la Bahmut: ”Au pierdut acolo soldaţi şi muniţii care puteau fi folosite în contraofensivă”

Relația Ucrainei cu partenerii săi internaționali a devenit din ce în ce mai complexă. Prin urmare era inevitabil să nu apară tensiuni și diferențe de opinie între Kiev și Occident, relatează CNBC. 

Ucraina trebuie să gestioneze o situaţie delicată cu prietenii săi internaționali, arată CNBC. Se bazează pe ei pentru tehnică militară în valoare de miliarde de dolari, precum și pentru alte forme de ajutor umanitar și financiar. În plus, are nevoie de aprovizionare continuă și tot mai mare de arme pentru a lupta împotriva Rusiei. Kievul insistă că nu luptă doar pentru propria supraviețuire, ci și pentru Occident. 

Ucraina a testat răbdarea americanilor

Cei mai mari susţinători ai Kievului, SUA și Marea Britanie, care au acordat Ucrainei ajutoare militare de peste 40 de miliarde de dolari, respectiv 4 miliarde de dolari, au promis să sprijine Ucraina până la final. Expresia ”orice este nevoie” a devenit o mantră repetată la reuniunile publice ale aliaților.

Kievul a mulțumit în mod repetat partenerilor săi pentru ajutor. Cu toate astea, în culise, frustrările au ajuns şi ele la un punct culminant, iar nevoile și solicitările permanente ale Ucrainei și considerentele militare și politice ale aliaților săi s-au ciocnit în unele ocazii, cauzând momente neplăcute.

Cele mai recente tensiuni au apărut cu privire la strategia militară a Ucrainei și la solicitările adresate NATO. Au circulat informaţii că Volodimir Zelenski i-a înfuriat pe unii aliați înaintea summitului NATO de la Vilnius, din Lituania, din iulie, când a anumit absurdă lipsa unui calendar de aderare și impunerea unor condiții pentru a lansa o invitație de aderare. 

Unii oficiali de la Washington și Londra au considerat că Zelenski a mers prea departe când acesta le-a spus aliaţilor că Ucraina merită ”respect”, la o reuniune unde NATO a discutat ajutor suplimentar pentru Kiev. Secretarul apărării al Marii Britanii, Ben Wallace, a criticat atunci comentariile lui Zelenski. Marea Britanie, a spus el, nu este un depozit Amazon care să poată furniza arme la nesfârșit Kievului atunci când i se dă o ”listă de cumpărături”.

Nici la Washington comentariile lui Zelenski nu au fost primite mai bine. The Washington Post a relatat pe surse că oficialii americani au fost atât de supăraţi încât s-au gândit să reducă ceea ce urma să primească Kievul la summit. ”Comentariile făcute de Zelenski înainte de ultimul summit nu au rezonat prea bine la Washington… administrația americană a fost foarte enervată”, a declarat pentru CNBC o sursă care a vorbit sub protecţia anonimatului. 

”SUA sfătuiesc cu fermitate Ucraina să nu facă anumite lucruri, dar Kievul le face oricum”

Aceasta a mai dezvăluit că Washingtonul a fost deranjat anterior și de alte episoade în care Ucraina a ignorat sfaturile date de SUA. ”Deci, SUA sfătuiesc cu fermitate Ucraina să nu facă anumite lucruri, dar Kievul le face oricum, nu bagă în seamă sau ignoră preocupările SUA. Apoi vin în Statele Unite, la Washington, la administrația Biden, şi se plâng că nu sunt implicați în discuțiile NATO”, a relatat sursa CNBC.

În cele din urmă, NATO a rămas fermă în spatele Kievului și și-a subliniat unitatea, cu ochii tinţă pe obiectivul principal: a se asigura că Rusia nu câștigă războiul și nu îndrăznește să atace alte foste republici sovietice. Totuși, episodul a arătat că Ucraina trebuie să gestioneze delicat cerințele și presiunile asupra aliaților săi și cum apreciază aşteptările, prioritățile și considerațiile politice ale partenerilor săi.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic în rândul aliaților. Dar sunt şi puncte vulnerabile

Jamie Shea, expert internațional în apărare și securitate la Chatham House, a declarat pentru CNBC că sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic în rândul aliaților, dar că summitul de la Vilnius a arătat puncte vulnerabile și nevoia de diplomație și de compromis.

”Cred că trebuie să faci distincția între nivelul strategic și cel tactic, iar la nivel strategic, geopolitic, sprijinul occidental pentru Ucraina este încă remarcabil de solid”, a declarat Shea. Dar ”evident, la nivel tactic, inevitabil vor fi probleme și au existat, în timpul summitului NATO, au existat câteva probleme, nu există nicio îndoială în această privință”.

Shea a spus că Zelenski ştia că NATO nu va putea să accepte solicitarea Kievului de a primi un calendar de aderare sau o invitație de a deveni membru NATO atât timp cât războiul este în desfășurare. Și atunci când a amenințat că va boicota summit-ul, Zelenski a jucat o carte riscantă, care putea duce la un eşec al summitului. 

În cele din urmă, minţile mai reci au câştigat. ”Statele Unite și aliații NATO au lucrat ore suplimentare pentru a-l convinge că trebuie să se uite la jumătatea plină a paharului și la toate lucrurile pe care le primea”, a menționat Shea. ”Zelenski a înțeles mesajul, s-a prezentat la Vilnius și cred că consilierii săi, pentru că are consilieri buni, i-au spus că nu ajută Ucraina și că nu-i pot refuza pe singurii băieți care îi ţin în viață în ceea ce privește armele și sprijinul”.

Shea a remarcat că poziția Ucrainei a fost totuși una dificilă și că va exista inevital un decalaj între ceea ce doresc ucrainenii și ceea ce Occidentul poate să le ofere. Ocazional, ”asta se va transforma în frustrare”.

”Ucrainenii sunt într-o situație dificilă. Evident, în joc e supraviețuirea lor, vor fi mereu nemulțumiți, vor avea nevoie tot mai mare de mai mult. Timp în care Occidentul va considera mereu că face tot posibilul. … Important este să gestionăm această discrepanță și să prevenim daune pe termn lung și cred că summit-ul de la Vilnius a reușit cel puțin să împiedice daune pe termen lung”.

Ucraina i-a enervat pe americani atunci când a decis să continue lupta pentru Bahmut

Ucraina nu și-a enervat aliații doar la nivel diplomatic. Strategia militară a Kievului și valoarea simbolică pe care a acordat-o luptelor pentru fiecare parte din teritoriul ucrainean s-au ciocnit de gândirea militară și pragmatismul aliaților săi. Potrivit unor informaţii, Kievul i-a enervat pe americani atunci când a decis să continue lupta pentru oraşul Bahmut. Ucrainenii au fost aproape înconjuraţi de forţele ruse în mai când ruşii pretindeau că au cucerit oraşul. 

Analiștii militari s-au întrebat atunci dacă nu este mai bine ca Ucraina să se retragă tactic din orașul care nu era considerat de valoare strategică. Ucraina a decis tutuşi să continue lupta mai departe, iar această decizie a provocat consternare în SUA, potrivit lui Konrad Muzyka, specialist în informații militare la Rochan Consulting.

”Americanii i-au încurajat, ca s-o spun blând, pe ucraineni să nu ducă anumite bătălii așa cum dorea Rusia, deoarece pot fi consecințe pe termen lung în ceea ce privește pierderile de forță de luptă și muniție de artilerie. Cu toate acestea, pentru Kiev, Bahmutul era mai mult decât un oraș. Era un simbol al sfidării Ucrainei, chiar dacă valoarea sa strategică era discutabilă”, a declarat Muzyka pentru CNBC.

”Rezultatul este că au pierdut mulți bărbați și forţe foarte experimentate. Au cheltuit o cantitate mare de muniție de artilerie, care putea fi folosită pentru această contraofensivă și, în cele din urmă, au ars echipament, ceea ce înseamnă că nu sunt în măsură să-și susțină pe deplin forțele în zona Bahmut”.

General britanic: Cel mai rău rezultat pentru Ucraina ar fi dacă şi-ar face rezervele bucăți în fața tranşeelor rusești

Generalul britanic în retragere Richard Barrons a apărat strategia Ucrainei la Bahmut, spunând că, pe plan intern, ”Bahmutul este important” pentru Kiev. Apărarea orașului părea să facă parte dintr-o strategie mai mare a Ucrainei de a epuiza armata rusă, ”de a înfometa, a întinde și a lovi”  forţele ruse, a indicat Barrons. Urmărea să atace rezervele, proviziile de muniție și logistica ruşilor pentru a întinde armata de-a lungul liniei de front de aproape 1000 de km. 

Acum, creşte anticipația pentru partea de ”lovire” din strategie. Sunt speculaţii că Ucraina a început să angajeze de săptămâna trecută o parte a rezervelor sale, inclusiv brigăzile antrenate și echipate de NATO, pentru a sparge apărarea rusă în sudul Ucrainei.

”Credem că suntem pe cale să vedem, dar nu este obligatoriu, acea forță angajată în încercarea de a face o incursiune majoră în teritoriul ocupat de ruşi”, a spus Barrons, dar a adăugat că Ucraina ar trebui să reziste presiunii puse de aliaţi pentru a produce rezultate rapide. Nu ar trebui să angajeze astfel de forțe dacă condițiile nu sunt bune, consideră el.

”Ucraina simte că este sub presiunea aliaţilor occidentali, pentru a arăta progrese în această contraofensivă, pentru a-și dovedi ei, dar și nouă, celorlalți, că acest război poate fi câștigat pe câmpul de luptă”, a spus el.

”Dar o abordare mai bună este de a face lucrurile la timpul şi momentul potrivit. Cel mai rău rezultat pentru Ucraina ar fi dacă ar lua aceste forțe de rezervă și le-ar face bucăți în fața tranşeelor rusești pe care nu au reușit să le spargă. Ar fi o tragedie pentru cei care participă și o tragedie pentru campania din Ucraina anul acesta”.