La această întrebare se încearcă un răspuns într-o analiză a German Marshall Fund of the United States (GMF) – organizaţie care promovează cooperarea Trans-Atlantică – semnată de Sergiu Panainte şi Alina Inayah din cadrul Black See Trust GMF.
Alegerile locale de weekendul trecut au sporit puterea Guvernului de la Chişinău, în ciuda acuzaţiilor de corupţie la scară largă.
Totodată, luna trecută s-a descoperit că un miliard de dolari – adică 12% din PIB-ul ţării – a dispărut din trei bănci moldoveneşti prin credite neperformante, contractate de personaje care au legături cu elită politică a ţării de peste Prut. În mod ironic, omul din centrul scandalului a fost ales primar al oraşului Orhei.
Două mari oraşe de peste Prut, câştigate de doi milionari penali
Demisia premierului de săptămâna trecută va da naştere, de asemenea, unor bătălii politice în Parlament pentru crearea unei noi majorităţi sau coaliţii de guvernare. Dacă vor avea loc alegeri anticipate, există riscul că partidele anti-europene să formeze o majoritate puternică.
Cândva un exemplu de succes
Republica Moldova a fost cândva un exemplu de succes al Parteneriatului Estic. În 2010, ţară a pornit cu mult entuziasm pe drumul către europenizare, iar Moldova a câştigat între timp liberalizarea vizelor în UE şi a semnat un Acord de Asociere cu Bruxelles-ul.
Însă acum este cea mai mare dezamăgire a Parteneriatului Estic. Recentă dispariţie a miliardului de dolari a dezvăluit un stat captiv în propria cleptocraţie, un stat slăbit de corupţie la cel mai înalt nivel.
Sistemul politic corupt este cea mai mare slăbiciune a ţării şi o ameninţare chiar mai mare decât cea venită dinspre Rusia. Apropierea Moldovei de Rusia rămâne, fără îndoială, o vulnerabilitate majoră. Rusia îşi păstrează influenţă asupra Moldovei prin regiunea separatistă Transnistria şi, mai recent, prin autonomia Găgăuzia.
Cu toate acestea, iresponsabilitatea politicienilor moldoveni a corodat statul mult mai repede şi mult mai profund decât ar fi putut speră însăşi Rusia, susţin autorii analizei.
Pe parcursul ultimilor 20 de ani, Executivul moldovean a găsit modalităţi de a controla sistemul judiciar şi instituţiile responsabile să îi investigheze pe oficiali pentru corupţie şi alte infracţiuni.
Victoria partidelor pro-europene la alegerile de acum cinci ani nu a schimbat asta. Din contra, corupţia a atins noi culmi, iar influenţă şi puterea oligarhilor a crescut.
La fel cum au făcut şi comuniştii, partidele pro-europene din Moldova au stat departe în ceea ce privea combaterea corupţiei la nivel înalt, reformarea sistemului judiciar şi demararea unor reforme structurale care ar fi ajutat procesul de europenizare să avanseze.
După cum s-a observat şi în cazul Ucrainei, un alt stat slab în Europa de Est reprezintă o vulnerabilitate majoră. Nu este nici în interesul UE, nici al NATO să vadă că scenariul din Ucraina se repetă în Moldova. Oricât de mic ar fi acest stat, graniţa să cu o ţară membră a Uniunii şi a Alianţei Nord-Atlantice îi conferă o importantă strategică.
Cum să salvezi Moldova în trei paşi
Dar ce poate face Uniunea Europeană? După ce a semnat Acorduri de Asociere şi Liber Schimb cu Moldova, UE trebuie să se concentreze acum pe aspecte mai puţin tehnice şi mai mult politice, consideră specialiştii GMF.
În primul rând, susţin aceştia, Bruxelles-ul trebuie să ţintească spre corupţia din ţară, care este infiltrată puternic în procesul decizional la nivel naţional.
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) din Moldova trebuie să devină o instituţie serioasă, independenţa faţă de politicieni şi oligarhi. Societatea civilă trebuie să se implice în eforturile de combatere a corupţiei şi, după cum au demonstrat protestele recente, există o dorinţa puternică şi un mare potenţial în acest sens. Totodată, presă independenţa trebuie încurajată şi susţinută să demaşte corupţia.
Republica Moldova e în pericol că stat, sistemul financiar sângerează, va fi pierdută redută Chişinău? – analiză de Dan Dungaciu
În al doilea rând, ar fi de mare ajutor că Moldova să fie inclusă în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), că în cazul României şi Bulgariei, arată autorii articolului. În aceste două ţări, MCV a contribuit la protejarea independenţei Justiţiei, a sporit eficientă proceselor şi, în România, condamnarea oficialilor şi a magnaţilor a devenit o realitate.
În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să îşi prezinte mai bine intenţiile. Cu o mare parte a populaţiei vorbitoare de limba rusă şi un peisaj media dominat de presă controlată de la Moscova, Moldova este una dintre cele mai vulnerabile ţări din regiune la propagandă rusă şi departe de informaţiile şi ideile europene.
Pentru mulţi cetăţeni moldoveni, modelul rus de civilizaţie este singurul cu care sunt obişnuiţi. Destul de puţini apreciază şi profită de eliminarea vizelor de călătorie în Europa. UE trebuie să comunice cu populaţiile din vecinătatea estică şi să îşi promoveze într-un mod mai eficient intenţiile şi valorile.
La rândul sau, pe lângă eforturile UE, Moldova trebuie să iniţieze şi să ducă la bun sfârşit reforme, în ciuda costurilor politice. Pentru a ajută acest proces, UE ar trebui să asigure sprijin şi ajutor financiar în schimbul reformelor, dar şi să îşi extindă programele spre un segment mai mare al societăţii.
Acesta este singurul drum care, în final, va elibera Moldova din captivitatea politică şi va deschide posibilitatea de aderare la UE, care, pentru ţară de peste Prut, rămâne principalul obiectiv.
sursa: ziare.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
