Uniunea Europeană va organiza, în premieră, un summit bilateral cu Republica Moldova, programat să aibă loc pe 4 iulie la Chișinău. Este prima reuniune de acest tip între UE și Moldova, semnalând o aprofundare a relațiilor politice și o reconfigurare a contextului geopolitic regional.
Potrivit proiectului de declarație finală, summitul va institui un cadru regulat de întâlniri la nivel înalt între UE și Republica Moldova. Documentul este general în ceea ce privește ritmul de aderare, dar subliniază necesitatea unor reforme continue, în special în domeniul combaterii corupției. Nu sunt menționate sancțiuni suplimentare.
Organizarea unui astfel de summit este neobișnuită, având în vedere că UE rezervă acest format pentru parteneri majori precum Statele Unite, Japonia, China sau Brazilia. Ucraina are summituri bilaterale cu UE din 1997, iar Turcia a beneficiat de o astfel de reuniune în 2018. Țările din Balcanii de Vest continuă să participe la întâlniri colective cu Bruxelles-ul.
Declarația de la Chișinău ar putea include referiri la deschiderea negocierilor de aderare, menționând că UE „așteaptă cu interes următorii pași în procesul de aderare al Moldovei, cu deschiderea pachetelor de negociere cât mai curând posibil”. Totuși, unele state membre își exprimă rezerve față de obiectivul Comisiei Europene de a lansa negocierile pentru toate cele 33 de capitole până la finalul anului.
În același timp, surse diplomatice vorbesc despre o posibilă „decuplare” între parcursurile europene ale Moldovei și Ucrainei. Deși ambele au obținut statutul de țări candidate în iunie 2022, blocajul impus de Ungaria în cazul Kievului ar putea permite Chișinăului să avanseze separat.
Textul proiectului include aprecieri generale la adresa eforturilor autorităților de la Chișinău, dar și observații critice legate de ritmul reformelor. Se menționează „unele progrese” în domeniul independenței justiției, al transparenței și al modernizării instanțelor, iar în contextul alegerilor viitoare, este subliniată importanța consolidării cadrului anticorupție pentru asigurarea integrității procesului electoral.
Declarația conține o condamnare explicită la adresa Rusiei, acuzând Moscova de „amenințări hibride persistente” menite să submineze alegerile democratice din Republica Moldova, inclusiv prin dezinformare și utilizarea corupției electorale prin intermediari locali.
O altă chestiune discutată este aplicarea unui posibil „model cipriot” în contextul transnistrean. La fel ca în cazul Ciprului, care a aderat la UE în 2004 în pofida divizării teritoriale, Republica Moldova ar putea progresa în procesul de aderare chiar dacă regiunea transnistreană nu este controlată de autoritățile constituționale.
În prezent, nu sunt prevăzute sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor din Republica Moldova aflate pe lista neagră a UE. Din 2023, Uniunea a impus restricții pentru 16 cetățeni moldoveni, printre care Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, acuzați de acțiuni împotriva integrității statului.
