Un an de la Euromaidan. VEZI cum au decurs evenimentele (FOTO / VIDEO)

Protestatarii iau cu asalt Casa Ofiţerilor din centrul Kievului, unde îşi amenajează un punct de prim ajutor. Între timp, în piaţă, trei activişti sunt ucişi în confruntările cu poliţia, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) solicită instituţiilor din cartierele Pecersk şi Şevcenko să îşi încheie programul de lucru până la ora 16:00 şi emite un ordin care prevede închiderea tuturor căilor de acces la metroul din Kiev, sub pretextul că există riscuri să se producă atacuri teroriste.

În Parlament, preşedintele legislativului, Volodimir Ribak, dă asigurări că şeful statului, Viktor Ianukovici, nu va decreta stare de urgenţă, în legătură cu violenţele din stradă.

Forţele de securitate iau cu asalt Casa Ucraineană din centrul Kievului, în care se află manifestanţi. O parte dintre aceştia reuşeşte să părăsească imobilul şi să se refugieze în zona Piaţei Mihailivska. Mulţi dintre protestatari au căzut în mâinile forţelor de securitate, fiind bătuţi cu bastoane. În piaţă se aud primele focuri de armă. Drept răspuns, protestatarii încep să arunce cu pietre în direcţia forţelor de ordine.

La ora 20:00, forţele de securitate fac apel la femei şi copii să părăsească Maidanul, deoarece urmează să fie declanşată o "operaţiune antiteroristă" şi să fie lansată încă o ofensivă împotriva manifestanţilor, dar, de data aceasta, cu ajutorul vehiculelor blindate, care demolează o baricadă construită de protestatari.

Piata Independenţei (Maidan Nezalejnosti), în zona străzii Institutska, este complet cuprinsă de flăcări, se aud explozii asurzitoare, iar protestatarii lansează focuri de artificii. Ambulanţele evacuează răniţii.

Casa Sindicatelor este incendiată, însă autorităţile nu intenţionează să trimită pompieri pentru a stinge incendiul, iar poliţia, de asemenea, decide să nu intervină pentru a salva manifestanţii baricadaţi în clădire. Activiştii nu au altă soluţie decât să evacueze singuri persoanele rănite în incendiu, cu atât mai mult cu cât există riscul prăbuşirii imobilului.

Pe la miezul nopţii, Piaţa Independenţei rămâne fără curent electric, iar medicul şef al Maidanului, Oleg Musi, anunţă că, în urma confruntărilor, numărul persoanelor decedate a crescut la 20.

Între timp, în vestul Ucrainei, în noaptea de 19 februarie, manifestanţii iau cu asalt clădirile administrative, iar SBU anunţă o operaţiune antiteroristă de amploare la nivel naţional: "Evenimentele din ultimele zile din Ucraina indică o escaladare a confruntărilor şi o utilizare masivă a armelor de către grupuri extremiste".

La Kiev, activiştii Euromaidanului iau cu asalt Oficiul Poştal, Conservatorul şi Compania Naţională de Televiziune şi Radiodifuziune. În Primăria din Kiev, de asemenea, ocupată de activişti, sunt amenajate puncte de prim ajutor şi de refugiu pentru protestatari.

La rândul lor, forţele de securitate ridică fortificaţii din beton în jurul Radei Supreme şi baricade pe strada Hruşevska, iau autorităţile blochează căile de acces în oraşul Kiev.

Pe data de 20 februarie, declarată zi de doliu pentru cei ucişi în confruntări, presa de la Kiev scrie că aproape toi manifestanţii omorâţi în Piaţa Independenţei au fost împuşcaţi în gât şi în piept, în special de către lunetişti.

La ora 9:00 dimineaţa, protestatarii din Kiev decid să lanseze o ofensivă împotriva forţelor de securitate, timp în care lunetiştii încep să tragă în manifestanţi, omorând în primele minute şapte persoane. Ulterior, numărul celor împuşcaţi creşte 10, iar câteva sute de persoane sunt rănite.

Între timp, ministrul de interne, Vitali Zaharcenko (refugiat în Rusia) semnează un ordin prin care solicită ca forţelor de ordine de pe străzi să le fie distruibuite arme letale.

În seara de 20 februarie, la o reuniune de urgenţă a Radei Supreme a Ucrainei, parlamentarii adoptă o rezoluţie prin care condamnă folosirea violenţei, care a dus la moartea mai multor manifestanţi, tortura şi alte crime împotriva umanităţii. Decizia este votată de 236 din 238 de deputaţi. Pentru a intrara în vigoare, rezoluţia trebuia semnată de către preşedintele Parlamentului, însă acesta nu a fost prezent la şedinţă.

Prin această rezoluţie, Parlamentul cere Guvernului, SBU, Ministerului de Interne, Ministerul Apărării şi altor "grupăriu paramilitare" să înceteze imediat utilizarea forţei şi să interzică folosirea armelor şi mijloace speciale împotriva ucrainenilor. De asemenea, parlamentarii interzic desfăşurarea operaţiunii antiteroriste, declanşată cu o zi înainte de către serviciile de securitate.

La Kiev încep negocieri între putere şi opoziţie, cu participarea reprezentanţilor europeni şi ruşi, în calitate de intermediari. În timpul negocierilor, Ianukovici îşi exprimă disponibilitatea de a organiza alegeri anticipate.

Pe 21 februarie, liderii opoziţiei şi Viktor Ianukovici semnează un acord pentru rezolvarea crizei din Ucraina, care prevede următoarele: în termen de 48 de ore, Ucraina revine la Constituţia din 2004, la Kiev se formează un nou guvern de coaliţie, înainte de septembrie 2014 are loc o reformă constituţională, până la decembrie 2014 se organizează alegeri prezidenţiale anticipate, se adoptă o nouă legislaţie electorală şi este aleasă o nouă Comisie Electorală Centrală, sunt investigate cazurile de violenţă sub supravegherea Consiliului Europei, iar guvern şi opoziţia renunţă la intervenţii în forţă. La semnarea acordului respectiv au mai fost prezenţi miniştrii de externe ai Poloniei şi Germaniei, un reprezentant al Ministerului de Externe francez şi reprezentantul preşedinţiei ruse pentru drepturile omului. Semnarea documentului, însă, nu a fost susţinută de protestatarii din stradă, aceştia solicitând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici.

22 februarie 2014, Ianukovici părăseşte Kievul, pentru a participa la un congres pro-rus la Harkiv. Într-un discurs preînregistrat, difuzat prin mijloacele de informare în masă, acesta afirmă că nu intenționează să demisioneze. Ianukovici nu a mai apărut la congresul din Harkiv, iar presa scrie că ar fi fugit din ţară.

După câteva zile de incertitudine, timp în care a fost dat în urmărire internațională pentru genocid, Viktor Ianukovici susţine o conferință de presă în orașul rus Rostov pe Don, în care blamează noua putere "profascistă"de la Kiev pentru lovitură de stat.

1 martie 2014, Ianukovici face apel la Putin să introducă armata în Ucraina, scrisoarea în acest sens fiind citită de reprezentantul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin.

"În calitate de preşedinte al Ucrainei, afirm că evenimentele de pe Maidan şi confiscarea ilegală a puterii au împins Ucraina foarte aproape de un război civil. În ţară domnesc haosul şi anarhia, viaţa, siguranţa şi drepturile persoanelor, în special în sud-est şi în Crimeea, sunt ameninţate. Sub influenţa ţărilor occidentale, are loc o terorizare a oamenilor, aceştia fiind persecutaţi pe criterii politicice şi lingvistice. În acest sens, fac apel la preşedintele rus Vladimir Putin să folosească armata Federaţiei Ruse, pentru a restabili statul de drept, pacea, ordinea, stabilitatea şi protecţia populaţiei în Ucrainei" – Viktor Ianukovici

sursa: etransmedia.ro