UN BĂLȚEAN DIN PANTEONUL NAȚIONAL

O mai bună caracterizare pentru această personalitate proeminentă care a fost Emanoil Catelly este greu de imaginat.
În revista Cuget moldovenesc (Bălţi, 1935, nr.1-2), a fost publicat un portret literar intitulat Maiorul Emanoil Catelly şi semnat de Ion Paltin (Ion Pelivan).

În viziunea autorului, Emanuil Catelly arăta astfel:
„O fire de moldovan robust, cu cătătură dreaptă şi cu o comportare aşa de dreaptă. Figura-i respiră sinceritate, iar privirile-i, armonizate cu vocea caldă şi puternică, sunt muiate în lumina idealului care-l însufleţeşte. …Oameni ca aceştia nu au trăit numai, ci au făurit istorie.”
În enciclopedia Sfatul Ţării, biografia lui a fost reprodusă într-o formulă extrem de concentrată:

„CATELI (CATELLY), Emanoil
(25.I.1883, s. Zgărdeşti, jud.Bălţi – 18.II.1943, GULAG, Sverdlovsk URSS).

Studii: Şcoala Agricolă din Cucuruzeni, Şcoala Militară din Odesa. Maior în rezervă. În 1917, a fost preşedinte al Comitetului Naţional Moldovenesc din Odesa. În Directoratul General al Republicii Democratice Moldoveneşti, a fost director la „treburile pământului". A mai fost prefect de Bălţi şi senator din partea Partidului Naţional-Liberal. A îngrijit apariţia volumului enciclopedic Cartea noastră (Bucureşti, 1936, ed.II, 1938), ediţie adresată gospodarilor de la sate. Arestat la 5 iulie 1940 de către organele NKVD-ului din oraşul Bălţi, a fost adus şi întemniţat în penitenciarul din Chişinău.

S-a stins din viaţă la 18 februarie 1943 în ITL (ispravitelno-trudovoi lagheri – lagăr de muncă corecţională) nr.5 din Sverdlovsk.
Opera:
Dicţionar ruso-român şi româno-rus – Odesa, 1917; Cine este Sergiu Gazieff – cum a fost ales senator de Bălţi? – Bălţi, 1934; Din trecutul îndepărtat al Basarabiei (scurt istoric) -Bălţi, 1935; În slujba neamului (lucrare dedicată lui Ion Pelivan). – Bălţi, 1936.
Distincţii:
Sf.Vladimir în grad de Cavaler, Steaua României în grad de Ofiţer, Coroana României în grad de Comandor, Ferdinand în grad de Ofiţer ş.a.

În săptămânalul Literatura şi arta (199, nr.) a fost publicată o scrisoare din 12 iunie 1942 a locotenent-colonelului V.Movilă, însoţită de un scurt comentariu semnat de pictorul Nicolae Şchiopu. În continuare, le reproducem integral:

„Stimată redacţie,
Vă trimit alăturat scrisoarea domnului locotenent-colonel Movilă din 12.VI.1942, către domnul Ion Ilie Valuţă. Domnul I.Valuţă a fost deputat în Sfatul Ţării – notar public în oraşul Chişinău, refugiat în ţară după 1940. Scrisoarea se referă la dl Emanuil Cattely, fost şi el deputat în Sfatul Ţării, cumnat cu dl I.Valuţă. Domnul E. Cattely a fost prefect al jud.Bălţi. Din scrisoare constataţi că a terminat în închisoarea din Chişinău. Originalul scrisorii a fost depus la Academia Română.
Scrisoarea ce se referă la caracterul moral şi naţional al dlui Emanuil Cattely este zguduitoare. Acest erou naţional trebuie reabilitat şi pus în drepturile memoriei noastre naţionale la valoarea cea mai înaltă.
Nicolae ŞCHIOPU,
pictor, Bucureşti.

PREASTIMATE DOMNULE VALUŢĂ,

Scriu sub impresia celor auzite de la Dumneavoastră şi indignat cum lumea ponegreşte memoria unui om dispărut, care nu poate să se apere, indignat şi mai mult fiindcă acest om era o rază de soare, un imbold de curaj, de onoare românească şi speranţă pentru noi, miile de intelectuali închişi în închisoarea NKVD din Chişinău.

Aflând că acest om este şi ruda Dumneavoastră, mă decid să vă trimit prezenta, dându-vă dreptul de a uza la nevoie spre apărarea memoriei curajosului şi inimosului moldovean din jud. Bălţi, a domnului Cattely. Nu este nevoie să vă descriu regimul închisorii, căci e bine cunoscut şi nu acesta este scopul scrisorii mele. Dar vreau să subliniez că ne scoteau la instrucţii numai noaptea.

Eram la închisoarea Chişinău cam vreo 8.500 de deţinuţi. Aceasta am aflat de la brutarul Frenc, furnizorul închisorii, şi el apoi arestat şi închis, ca fost liberal. Majoritatea zdrobitoare eram intelectuali – foşti oameni… .

Eu eram închis împreună cu P.S.S., părintele Baltagă A. şi părintele Ciobanu N., coloneii Popa M. şi Cuş, procurorul Ţurcanu U., profesor Arhip şi alţii, dintre care un deputat al Sfatului Ţării din jud. Bălţi, un fost deputat liberal, profesor din Orhei, şi unul din Cahul, numele cărora îmi scapă din memorie.

Îmi reamintesc perfect de bine că, atunci când ne chemau noaptea la instrucţii şi nimeream la ora instrucţiei dlui Cattely, toţi comisarii de instrucţie ne părăseau singuri şi se adunau în camera unde răsuna puternica voce a dlui Cattely.

Câteodată, rămâneam ore întregi singuri, ascultând pe furiş răspunsuri îndrăzneţe şi demne de cel interogat, transformate în discursuri şi lecţii de istorie. Unele le-am auzit personal, altele – de la convieţuitorii mei de închisoare. Era surprinzătoare recunoaşterea unanimă a comisarilor instructori superioritatea intelectuală şi morală a dlui Cattely. – «Da, spuneau ei, acest om este convins patriot moldovean. Vă face cinste. Mulţi din voi vă apăraţi numai pielea (şkura), când el apără ideea, poporul şi dreptul istoric. De aşa oameni suntem mândri şi noi!».

Îmi reamintesc de câte ori se întorcea C.I. Neaga de la instrucţii plângând. Nu de durerea suferinţelor închisorii (el a fost îndeosebi persecutat – brutal), dar zdrobit de puterea morală şi a cuvântului dlui Cattely, admirat în timpul instrucţiei. Plângea de bucurie, ca un copil, povestindu-ne nouă cele auzite. Pe atunci, noi speram că, prin dl Cattely, vom scăpa din închisoare. Eu personal am auzit cum domnia sa ţinea un discurs provocat de intrebarea comisarului: «De ce n-ai fugit, dacă ştiai ce te aşteaptă?»

Din acest răspuns am reţinut bine ideea explicată de dl Cattely că nu înţelegea să împartă belşugul şi bucuria poporului basarabean şi să-l părăsească la nevoie şi timpuri grele. Era convins că va muri pentru ideea lui fermă că Basarabia şi poporul moldovean fac parte integrantă din România (urma un discurs istoric), apoi, lovind cu pumnul în masă, a strigat: «Va muri o generaţie, două, dar dreptatea va birui şi Basarabia va fi integrată de statul român».

Comisarul meu de instrucţie s-a întors şi m-a întrebat: «Ai auzit? Da, ătot celovek, a ne şkurnik». Apoi, sprijinind capul pe mâini, a stat tăcut. Cât, nu ştiu, dar mult. La urmă, trezit ca din somn, îmi spune: «Mergi, vom sta de vorbă altădată, am chestiuni mai importante». Am plecat. După indiciile puşcăriaşilor, am fost la instrucţie de la ora 10 noaptea până la 4. S-au întors şi alţii – toţi în aceleaşi condiţii, cu aceeaşi impresie…

Apoi, eu fiind mutat în altă cameră, m-am întâlnit şi cu alţii care îmi şopteau, cu bucurie şi admiraţie, mândria lor de conduita dlui Cattely în închisoare.

S-a vorbit că D-sa a trecut prin cei mai iscusiţi instructiori şi la urmă a fost dus la şeful NKVD-ului din Basarabia, în clădirea fostei Prefecturi, unde a fost văzut de C.I.Neaga şi P.S.S. părintele Baltagă, interogaţi şi ei de acest şef.

Stimate domnule Valuţă, nu l-am cunoscut personal pe dl Cattely şi nici nu ştiu cum apare la înfăţişarea fizică, dar ştiu că era imboldul moral al deţinuţilor intelectuali din închisoarea Chişinăului. Ştiu că numele lui era pe buzele celor închişi, precum şi celor ce ne păzeau şi instruiau. Dacă orice schimb de vorbă era strict oprit între deţinuţi şi păzitori, apoi „evenimentul Cattely” trecea peste acest zid şi noi auzeam de la unii admiraţii, iar de la alţii o ură şi mai mare, exprimată în legătură cu instrucţia dlui Cattely şi la adresa lui personal.

Bolşevicii se lăudau: «În mâinile noastre a căzut un peşte mare, trebuie să-l păzim bine. Este scump!» Şi cred că îl vor păzi bine, cotându-l scump la viitorul schimb de prizonieri.

Sper şi cred că vom avea fericirea să-l vedem pe dl Cattely după terminarea războiului.

Cred că atunci el nu va avea nevoie de apărarea mea, iar cuvântul lui va biciui fără milă pe cei laşi şi bârfoşi.

Rog, primiţi, domnule Văluţă, expresiunile mele cele mai sincere de devotament şi stimă.

Al dvs. lt.-col. MOVILĂ

Chişinău, 12.VI.1942.”

Acest locotenent-colonel nu este altul decât militarul basarabean V.Movilă care a stat la leagănul formării armatei naţionale a Republicii Democratice Moldoveneşti în 1917. Răvaşul este foarte important şi prin faptul că nu se limitează numai la un singur nume – Emanoil Catelly, ci cuprinde un spectru mai larg de personalităţi zăvorâte în puşcăria din Chişinău.

Astăzi, după ce am studiat dosarul din arhiva Serviciului de Informații și Securitate, ştim exact cum s-au petrecut evenimentele din vara lui 1940:
„Dosarul nr. 18338
Catelly Emanuil Grigorievici

***
Hotărâre
16 aprilie 1942, or. Cistopol, anchetator Levin
Am constatat: Catelly a fost arestat de N.K.V.D. al R.S.S.M. la 5 iulie 1940 ca fost conducător al Partidului Liberal antirevoluţionar.
Am decis: materialele să fie acceptate spre examinare.
***
Hotărâre
(de alegere a măsurii represive)
or. Chişinău, 14 august 1940, anchetator Cerepanov.
Am decis: … Catelly Em. Grig să fie arestat.
Nu trebuie să ne deruteze faptul că o parte din aceste documente au fost întocmite şi semnate cu anul 1942, la Cistopol. Evacuarea arestaţilor s-a făcut mai organizat şi mai operativ decât cea a dosarelor penale şi anchetatorii s-au văzut nevoiţi să deschidă noi dosare, completându-le pe cele deja existente cu noi detalii sau operând o anchetă din pagină nouă:
«Tatăl – ţăran răzeş.
Moldovean.
Maior în rezervă al armatei române.
În 1917, a format armata naţională moldovenească.
Membru al guvernului autonom al Moldovei din martie 1918 până în noiembrie 1918.
Arestat la 6.VII, 1940 de grupa operativă din Bălţi.”
De teamă să nu-l scape, grupul operativ, ca de obicei, a procedat mişeleşte. Mai întâi, l-au arestat, apoi au purces la întocmirea tuturor formelor legale.

„Proces-verbal al reţinerii
1940, 7 iulie
Subsemnatul, împuternicitul operativ G.D.P.G. N.K.V.D. al U.R.S.S., azi, l-am reţinut pe cetăţeanul care s-a numit Catelly Emanuil Grigorievici, care, din 1919 până în 1923, a fost judecător popular.
***
Mandat de arestare n-a existat.”
Mandat de arestare, ca şi în alte cazuri, n-a existat pentru motivul că nu ajungeau formulare. Se operau atâtea arestări încât cifra de formulare planificată pentru operaţia de lichidare a duşmanilor din Basarabia a întrecut toate previziunile. Numai aşa ne putem da seama ce vânătoare de oameni a fost între Prut şi Nistru în vara anului 1940…

Documentul de bază care practic deschide ancheta penală a lui Emanoil Catelly este chestionarul arestatului. E fişa biografică întocmită cu bătaie lungă în care figurează nu numai părinţii, ci şi copiii, fraţii, surorile, soţia, deci toate acele persoane din anturaj care la o adică pot servi drept argumente de şantaj în orice anchetă. Nu mai spunem nimic despre întrebările legate de activităţile pe timpul ţarismului, lupta în armata albă şi altele. Zăbrelele puşcăriei se zăreau printre rândurile acestei anchete:

„CHESTIONARUL ARESTATULUI

Catelly
Emanuil Gheorghevici
A.1883, s. Zgărdeşti, jud. Bălţi, R.S.S.M.
Or. Bălţi, str. Regina Maria 105.
Ţăran.
Moşier. Or. Bălţi.
Român.
Supus român, nu avea buletin de identitate.
A fost membru al Partidului Liberal în 1923-1937.
A absolvit şcoala militară.
Din ţărani mijlocaşi.

Tata: Catelly Grigore Ivanovici, 1850.
Mama: a decedat în 1907.
Soţia: Catelly Parascovia Ilinicina, 1887, casnică.
Copiii: Catelly Victor Emanuil. – 1914 – se află în România.
Catelly Octavian Emanuil. – 1917 – se află în România.
Fraţi(surori): Catelly Ivan Grigorievici – 1876, paznic al pădurii, r-nul Călărași.

Scripceanu Melania Grigorievna – 1895, casnică.”

Hotărâre
(de acuzare)
Chişinău 12 iulie 1940
Sublocotenent Cerepanov
…e demascat că în a.1918, având o orientare ostilă faţă de puterea sovietică şi dorind înlăturarea ei, a intrat în „Blocul Moldovenesc” antirevoluţionar, iar apoi în „Sfatul Ţării”, unde a votat pentru dezlipirea Basarabiei de la Rusia Sovietică şi alipirea ei la România, pentru care fapt a fost recompensat de guvernul român cu 50 ha de pământ.

Ulterior, fiind în funcţie de mare responsabilitate, lupta activ împotriva mişcării revoluţionare şi pentru dominaţia ocupaţiei române în Basarabia.”

Mă gândesc că avem nenumărate datorii neachiate faţă de înaintaşii noştri. Cum poţi aprecia meritele acestui erou care astăzi este un anonim?

Atunci când s-a pomenit în puşcăria din Kazani, E.Catelly era, sub aspect fizic, doar umbra omului de odinioară, pe care bălţenii l-au memorizat în grădina publică a oraşului îmbrăcat în costum negru şi cu papion, chair în ziua intrării armatei sovietice în Basarabia. Era poate omul cel mai conştient de catastrofa produsă…

Concluzie de acuzare
14.XI.1942 dosarul nr.18338
Aprobat
Locţiitorul procurorului R.S.S.A.T.
A. Rivkin
25.XI.1942
Aprobat: Cib…

Aş dispune: acuzaţii Catelly Emanuil Grigorievici şi Ignatiuc Ivan Grigorievici să fie condamnaţi la pedeapsa capitală – împuşcarea.
Concluzia de acuzare este alcătuită: 11.XI.1942.

Colaboratorul N.K.V.D. al R.S.S.A.T. – Zagoradniuk.
Şeful interimar al Sectorului 5 S.P.O. N.K.V.D. al R.S.S.A.T. – Poletaev.
***
Act
februarie 1943, s. Sviajea, r-nul Vâsşi Uslon, I.T.K. – nr.5 U.I.T.L.K. N.K.V.D. T.R.

Subsemnaţii, şeful unităţii sanitare a I.T.K.-5 Cerevaţki, responsabilul de serviciu la I.T.K.-5 Bergher şi asistenta medicală de serviciu în unitatea sanitară Zabolotnaia, am alcătuit prezentul act ce adevereşte că la 18./II. a decedat Catelly E.G., anul naşterii 1883, acuzat conform art…. fiind sub anchetă penală. A decedat în urma bolii. Miocard decompensat.”

Nu cred în diagnosticul stabilit de medicul din puşcărie, după cum nu cred că vom afla mai multe informaţii despre ultimele clipe de viaţă ale lui Emanoil Catelly. Un singur lucru aş dori să se întâmple. Să nu-l uităm prea uşor, bălţenii fiind acei care au datoria morală să-l cinstească în mod deosebit. Prin eroismul lui, el a dat o nouă dimensiune morală românismului dintre Prut şi Nistru.