Un Eminescu necunoscut, în lectura lui Ion Caramitru

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Teatrală din Moldova, Primăria Chişinău şi Teatrul „Mihai Eminescu”. Actorul a fost acompaniat de vestitul clarinetist român Aurelian-Octav Popa.

În aceeaşi zi, la Hotelul „Codru” din Chişinău, Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional din Bucureşti, a susţinut o conferinţă de presă. El a explicat ziariştilor mesajul spectacolului, amintindu-le că marea parte a operei lui Eminescu se afla în celebra lui ladă, cu care umbla pe unde se muta şi în care îşi ducea caietele şi notaţiile sale, care acum, în sfârşit, au fost tipărite prin sistem digital şi facsimilate de Academia Română. „Mărturisesc că am avut o participare fundamentală la acest lucru. Perioada mea la Ministerul Culturii a durat între 1996 şi 2000, an în care, ştim cu toţii, se împlineau 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, când au fost şi manifestări patronate de UNESCO. În patru ani de ministeriat, pe lângă alte multe lucruri, cel legat de facsimilare a ocupat locul principal într-o hotărâre de guvern pe care am impus-o şi care avea mai multe puncte de atac, numărul unu fiind facsimilarea digitală a manuscriselor lui Eminescu”, a declarat Ion Caramitru.

Potrivit lui, în noiembrie 2000 sosea la Bucureşti aparatul unicat pe care Guvernul României l-a cumpărat de la singura firmă care producea în acel moment asemenea aparatură în Germania. „Aparatul a fost cumpărat cu banii Ministerului Culturii şi dat în folosinţa Academiei Române, care a finisat recent editarea tuturor manuscriselor lui Eminescu şi le-a scos în biblioteci, pe piaţă, ceea ce este un mare câştig pentru limba noastră comună, pentru destinul nostru istoric comun şi pentru patronajul eminescian a tot ce înseamnă spiritualitate românească, identitate naţională şi multe-multe alte simboluri cuprinse în acest nume”, a precizat Caramitru. Tot în acea hotărâre de guvern exista decizia Ministerului Culturii şi a Guvernului de a realiza până la capăt Memorialul „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, locul naşterii poetului, memorial care funcţionează oficial din 15 ianuarie 2001, când Anul Eminescu s-a încheiat, şi care cuprinde în acest moment un muzeu, o aulă de tip universitar, o bibliotecă naţională de poezie, un teatru în aer liber, un minihotel, iar în parcul imens au fost construite 12 căsuţe pentru cei veniţi la studii, au fost restaurate două biserici – cea iniţială, a satului, şi cea construită de Nicolae Iorga mai târziu, ca şi cimitirul în care se află osemintele părinţilor lui Eminescu…

Actorul a spus că tocmai din aceste izvoare s-a inspirat la realizarea spectacolului. El a venit la Chişinău de la Botoşani, unde, pe 15 ianuarie, la invitaţia teatrului şi primăriei din localitate, a avut un spectacol pe versurile celor 19 laureaţi ai Premiului Naţional „Mihai Eminescu” – de la primul premiant, Mihai Ursachi, la Dorin Tudoran. Ultimul, al 20-lea, în acest an a fost Dinu Flămând.