Un evantai istoric teleneștean

Orașul Telenești nu este o excepție. Despre această localitate s-au scris diverse opere literare și de artă, s-au ridicat edificii de epocă (conacuri și biserici), s-au creat noi persoanje literare, s-au născuți poeți, scriitori, artiști, interpreți renumiți, ingineri ș.a., care au devenit renumiți în țară și peste hotare.

Anul acesta, la 27 martie, orașul Telenești își va sărbători 410 ani de la atestarea sa istorică. Pentru locuitorii băștinași, Teleneștiul este aievea unei salbe de nestemate, care cere a fi completată cu noi pierle:

– Imagine fotografică cu prima jupâneasă a târgului Telenești – Raluca Mavrocordat – Moruzzi. Pentru oferirea aceastei imagini, cât și pentru toate îndrumările primite, aducem sincere mulțumiri lui Florin Marinescu, istoric, poliograf, cercetător al Institutului de Studii Neoelene din Atena);

– Imagine fotografică cu ultima jupâneasă a târgului Telenești – Elena Teodosiu – Gore. Aducem sincere sentimente de recunoștință Rodicăi Iftimie, consilier superior la Arhiva Națională Iași, pentru colaborare și oferirea acestei imagini;

– Copia Hrisovului lui Alexandru Ioan Callimachi, de la 1796;

– Crearea personajul literar Telenuș;

– Bibeloul (din ceramică) și păpușa (prin croșetare) al personajul literar Telenuș.

Imaginile fotografice și copia Hrisovului au fost "pierdute" din arsenalul istoric al Basarabiei, totuși regăsite și readuse acasă la Telenești. Despre acest minunat Hrisov, ne vorbesc istoricii și scriitorii, precum: Mihail Costăchescu, Alexandru Furtună, Vadim Lelic, Menachem Weinboim, Lilia Rotaru, Noie Rotaru ș.a., aceștea aduc în vizor doar conținutul documentului respectiv, însă cum arată acest document în original, nu a fost cunoscut publicului basarabean. Astfel, pe această cale, vreau să le aducem sincere mulțumiri ARHIVELOR NAȚIONALE. SERVICIUL JUDEȚEAN IAȘI (cota: Colecția "Documente", pachetul 191, documentul nr. 43) pentru oferirea unei copii al documentulu autentic, adică al al Hrisovului (act domnesc sau gramotă) din 20 decembrie 1796, scris în limba română cu caracter slavon, care conține și segiliul domnitorului Alexandru Ioan Callimachi, care îi "acordă domniței Ralu Mavrocordat privilegiu de a organiza la Telenești 6 iarmaroace pe an și o zi de târg săptâmânal în ziua de joi":

"Noi, Alexandru Ioan Calimah v(oie)vod , cu mila lui Dumnezău domn Țării Moldovii

Fiincă la moșiia Tilineștii, de la ținut(ul) Orheiului, ci iaste a luminatei domniță Ralu Mavrocordat, după cerire luminării sale și cercetare ce s-au făcutu pentru stare moșiei, s-au dat voie prin carte domnii meli, deșchisă, ca să s(ă) facă târgu cu adunare de oameni streini dintr-alte părți de locuri de piste hotar, și au și făcut începire de a să strânge oameni streini și a să statornici acolo, făcând acmu2 luminata domniță iarăș cerire, ca pentru înlesnire alișverișului1 lăcuitorilor, ce s-au adunat, și acelor ce să vor mai aduna, cum și pentru ca să s(ă) poată mai mult îndemna și alți lăcuitori streini de a veni și a să statornici la numitul târgu, să s(ă) rânduiască și o zi de târgu, ca să fie peste săptămână, cum și câteva zile însămnate de iarmaroaci.

Și socotind și domnie mea, că zilile de târgu, cum și iarmaroacile, ce să facu, nu numai că sint pentru alejvereșul târgoveților și a lăcuitorilor ținutului celuia, dar, sint și pentru folosul lăcuitorilor altor ținuturi, că fiindu-le cu îndămână spre a-ș(i) faci alișverișul cu celi ce au de vânzare și, mai ales, că să va da îndemnare și altor lăcuitori streini de a veni și a să statornici la numitul târgu.

Pentru aceia, dar, iată, printr-această carte a domnii meli hotărâm ca să s(ă) facă la târgul Tilineștii șasă iarmaroaci pe an, adecă la Blagoveștenie, mart(ie) 25, și la zioa Sfântului Mucenic Chirica, iulii 15, și la zioa Sfinților Șapte Mucenic Macovei, avgust 1, și la Sfântul Apostol Andreiu cel întăi chemat, no(i)emvrii 30, și la zioa Sfântului Arhiepiscop Țarigrad(u)lui Grigorie Bogoslov, ghenar(ie)25,. Iar zioa de târgu piste săptămână s-au hotărât să s(ă) facă joia.
Deci, poroncim domnie mea dum(nea)v(oastră), sărdari de ținut(ul) Lăpușna-Orhei, să dați în știre neguțitorilor și altor lăcuitori, ca atât la zilile numite de iarmaroaci, cât și joia, la zioa tărgului, să s(ă) aduni la tărgul Tilineștii și să-și facă fiiștecare alișverișul făr(ă) de nicio împ(i)edicare, sau supărare despre nimine.
1796 dechem(brie) 20.

Jos, în colțul din dreapta: Procit(al) vel vist(iernic). "

Acest act domnesc este descifrat de către colaboratorul științific, paliograful Larisa Svetlicinîi, de la Institutului de Istorie al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a RM. Ulterior, atât copia Hrisovului, cât și păpușa Telenuș își vor găsi locul binemeritat "acasă" la Muzeul De Istorie și Etnografie din Telenești.

  Legendă:
1. Corect: alișveriș – vânzare, negoț;
2. Corect: acum;
3. "Ио Ал Кл 1795" – pecetea domnească ovală, aplicată cu chinovar, ceea ce înseamnă "Eu Alexandru Callimachi 1795". Original. Hârtie. Text scris cu caractere chirilice, semiuncial. Fila 1, 1verso.
4. Blagoveștenie, mart(ie) 25/7 aprilie – Bunavestire;
5. Sfântului Mucenic Chirica, iulii 15/28 iulie – Mcc. Chiric și Iulita;
6. Sfinților Șapte Mucenic Macovei, avgust 1/14 august – Sff. 7 frați-Mcc. Macabei: Avim, Antonin, Gurie, Eleazar, Evsevon, Alim și Marcel, și maica lor Solomoni, și dascălul lor Eleazar;
7. Sfântul Apostol Andreiu cel întăi chemat, no(i)emvrii 30/13 decembrie – Sf. Ap. Andrei cel Întâi-chemat;
8. Sfântului Arhiepiscop Țarigrad(u)lui Grigorie Bogoslov, ghenar(ie)25/7 februarie – Sf. Irh. Grigorie Teologul (de Dumnezeu cuvântătorul) arh. Constantinopulului.

„De fapt, istoria nu ne aparține, dar noi aparținem ei.” (Hans-Georg Gadamer)

Noie Rotaru, publicist, Haifa, Israel